Fiecare localitate are povestea ei. Despre Budești

prof. Augustin Rus

Inegalabilul istoric și om de cultură Nicolae Iorga, căruia „nimic din ceea ce este istorie, nu i-a fost și nu i-a rămas străin ” ,afirma … „Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi și trebuie și un dram de iubire ca s-o înțelegi”. Și tot marele istoric îndemna pe contemporani (mai ales din perioada 1900-1940), să cerceteze și să scrie istoria a cât mai multor localități, deoarece „numai atunci când fiecare sat, fiecare comună, fiecare colț de țară vor avea scrise istoria lor, vom avea în întregime scrisă istoria patriei noastre”.
Dacă cunoști trecutul, înțelegi mai bine prezentul și îți poți face planuri (proiecte) pentru viitor.
Coborând pe firul timpului în satul Budești (numit până la reforma administrativă din anul 1924 - Budatelec), întâlnești urme de viață omenească încă din perioada neolitică, apoi dacică și daco-romană. Pentru „mileniul întunecat” (sec. III – XIII), izvoarele istorice sunt sărace în informații, dar începând cu sec. al XIV-lea ele se înmulțesc, dovedind o locuire continuă a hotarului de azi al satului.
Cei care au „explorat” cu mijloace științifice trecutul satului au dat peste un document datat 10 aprilie 1329 existent în Capitlul bisericii Transilvane din Alba Iulia, unde se consemna faptul că unele moșii din părțile Transilvaniei, printre care și moșia Budatelec, aflătoare în Comitatul Cluj, care „moșii au fost odinioară pământuri de moștenire ale lui Elleus și Moise, fii lui Moise. Dar pentru rușinea și necredința răzvrătirii împotriva regelui, stăpânul lor firesc, ei și-au găsit moartea în chip nevrednic … și urmașii după ei au fost trimiși în surghium, iar bunurile și moșiile lor au fost în întregime trecute și date fiscului regesc și în dreptul lui de danie”. Regele maghiar Carol Robert de Anjou a schimbat aceste moșii cu magistrul Ștefan, care i-a dat altele, mai aproape, „aflătoare în comitatul Trecin”. Înainte de a se face schimbul de moșii, acestea au fost „hotărnicite” de oameni de încredere de la fiecare parte.
Recent, a fost semnalată existența unui „document” care lămurește, se pare, „necredința lui Moise și Elleus” ce constă în faptul că aceștia nu au acceptat religia catolică impusă de regele maghiar și au încercat să-și apere cu forța moșiile, dar au fost învinși și omorâți, iar moșiile lor confiscate. Dacă acest „document” va fi tradus din limba latină de cineva autorizat și apoi publicat, s-ar putea să aflăm noi amănunte despre atestarea documentară a satului.
În hotarul satului Budești nu au fost ridicate curți sau măieriști ale unor importante familii nobiliare din Transilvania, de aceea părți din hotarul satului au aparținut multe secole domeniului Sâmpetru de Câmpie, ori au fost „zălogite” altor proprietari.
Viața locuitorilor satului n-a fost prea ușoară, ei nu … „au scris letopisețe, nu au săpat pisanii în lespezi de piatră”, ci s-au întors, de cele mai multe ori neștiuți, în pământul strămoșilor, poate convinși de faptul că au trăit într-un „sat frumos și liniștit”.

Prof. Rus Augustin

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5