CURIERUL ELEVILOR NĂSĂUDENI

Arhivele ascund încă multe taine cu privire la unele aspecte culturale desfăşurate în timp la Liceul Grăniceresc „George Coşbuc” din Năsăud. Astfel am descoperit în Fondul liceului de la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Statului din Bistriţa, câteva numere ale unei reviste a elevilor din anul 1939, redactată în condiţii deosebit de modeste, pe foi A4. dactilografiate. Probabil din această cauză scriitorul Teodor Tanco, care o menţionează în cartea „Virtus Romana Rdiviva”, nu i-a dat prea mare importanţă.

Unul din motivele care ne-au determinat să ne oprim asupra acestei reviste este că în paginile ei găsim semnătura, pe mai multe articole, a fostului elev Alexandru Husar de la a cărui naştere se împlinesc la 26 aprilie 90 de ani. Regretatul prof. univ. dr. Alexandru Husar a fost un elev eminent al Liceului Grăniceresc „George Coşbuc” şi a îndeplinit funcţia de preşedinte al Societăţii de lectură a elevilor „Virtus Romana Rediviva”. În Anuarul elevilor din anul 1937 semnase un amplu reportaj intitulat Note de călătorie cu ocazia excursiei celei mari, făcută în vara anului 1937 între 9-23 iulie (pp.8-34). Despre acest reportaj am scris cu altă ocazie şi am remarcat maturitatea şi măiestria artistică a elevului de clasa a VI din acel an

Legat de colaborarea fostului elev Husar la „Curierul elevilor năsăudeni” am remarcat orientarea sa spre studiul filosofiei încă de pe băncile şcolii. În numărul 7 al revistei se semnalează faptul că în cea de a noua şedinţă a Societăţii „Virtus Romana Rediviva” elevul Al. Husar a vorbit despre „Naşterea Universului” Referatul respectiv este lăudat de elevul V. Trandafir care menţionează că: „A plăcut şi s-a achitat în mod onorabil fiind foarte gustat”. În numărul 9 al revistei scrie că la Congregaţia Mariana elevul Husar a vorbit despre „Fancmasonerie”. În acelaşi număr aflăm un articol al elevului Husar intitulat „Ceva despre prietenie” din care cităm: „Prietenia sau amiciţia – cum i se mai spune cu alt cuvânt – este o legătură constantă între două, rar între mai multe persoane, bazată pe stimă şi iubire reciprocă. Iubirea trebuie să aibă ca obiectiv înălţarea individualităţii şi contopirea sufletească, a celor două fiinţe. În acest sens spune Cicero despre iubirea ideală, că ea trebuie să fie un suflet în două trupuri”. De remarcat atât maturitatea conţinutului acestui citat cât şi a faptului că elevul de atunci avea cunoştinţe despre filosofii antici,

În numărul 14 al revistei aflăm ştirea că .”Sâmbătă 14 mai are loc penultima şedinţă a Societăţii „Virtus Romana Rediviva”. Va vorbi Husar despre „Poezia erotică a lui Eminescu”. Viitorul estetician nu putea să nu aibă ceva de zis şi despre literatură, căreia i-a consacrat în timp numeroase studii şi cărţi şi chiar a publicat două volume de versuri în care se remarcă accente lirice comparabile cu unele creaţii eminesciene.

Despre revistă mai amintim faptul că redactorul ei era elevul Ioan M. Nicu, avea o apariţie lunară şi era distribuită în rândurile elevilor de la şcolile năsăudene. De altfel revista relata evenimente culturale şi de la alte şcoli din Năsăud. Remarcăm o ştire despre echipa de teatru a liceului: „În urma frumosului succes repurtat de elevii liceului la 5 martie 1938 „Heidelbergul de altă dată” se va reprezenta pentru a 2-a oară pe scena teatrului din Bistriţa, sâmbătă 19 cor.” . În numărul 14 citim: „Serbare. Sâmbătă, elevii clasei a VIII-a de la Şcoala Normală au organizat o reuşită serbare. Cortina s-a ridicat la orele 9 cu cuvântul de deschidere a D-lui prof. Georgescu. Apoi elevul Claudin Moldovan (devenit solist la Opera din Craiova n.n.) a cântat câteva cântece, acompaniat de orchestra clasei. A fost frenetic aplaudat. Partea II-a a constituit-o comedia în 2 acte „O noapte furtunoasă” de I.L.Caragiale, interpretată admirabil de către Vataman – care s-a achitat prisositor de rolul încredinţat, Tone N. Garbulinschi N. Baciu A. Fetti I., d-nele Filip V. şi Bety Filimon. A urmat dans”.

„La concursurile Tinerimii Române au participat de la liceu 10 elei, iar de la gimnaziul de fete, 12 eleve. Dat fiind că liceul nostru se bucură de o deosebită stimă în Capitala Ţării, pe to timpul drumului elevii au fost frumos ovaţionaţi”. (nr. 14). Tot în acest număr aflăm următoarea ştire: „Zilele trecute pe ecranul cinematografului din Năsăud au rulat 4 filme de propagandă italiană, în care elevii au văzut munca grea pe care au depus-o şi o depun italienii pentru civilizarea Abisiniei. Filmele au fost însoţite de amănunţite explicaţii de Dl. Ing. Caba”. În prezent, elevii năsăudeni, începând din clasele gimnaziale, dansează în localul fostului cinematograf…

Revista avea o rubrică intitulată „Colţul străjerilor”. În număr 8 din anul 1939 citim la acest „Colţ”: „Acum o lună, au fost numite, la stolul liceului, cuiburi de serviciu, în fiecare clasă, pe timp de o săptămână. Aceste cuiburi, au de scop spre a păstra liniştea elevilor în timpul recreaţiilor, din clasa respectivă, dând, la finele săptămânii, raportul D-lui Comandant Teofil Sidoreovici”. Ştiri despre activităţile străjerilor aflăm şi în numărul 10: „După relatările Dl-lui Dr. Macedon Pop, probabil că ziua sădirii pomilor se va face în 2 zile consecutive; prima destinată gropilor, iar a doua sădirii”. De reţinut faptul că străjeria avea un rol educativ atât în cadrul şcolii cât şi în afara ei. Existau şi mijloace de pedeapsă. Elevul Emil Catarig, viitorul profesor, dirijor şi compozitor scria următoarele: „Pentru o mai bună conducere, s-a hotărât ca elevii cari întârzie de la şedinţele reglementare, să plătească o amendă de 1 leu; pentru absenţe 5 lei. Cu banii realizaţi se vor cumpăra diferite lucruri trebuitoare”. În prezent disciplina elevilor, în multe şcoli, lasă de dorit…

La rubrica „Vitrina literară” se anunţau apariţiile editoriale. În numărul 9 citim: „În curând, în Editura „Naţională Ciornei” (nu la Gabrielei n.n.) va apare romanul „Enigma Otiliei” de G. Călinescu. Editura „Cugetarea” a lansat cea mai actuală carte a anului „Sectarii” de I. Agârbiceanu. Autorul prezintă într-o frescă vie drama frământărilor care a răvăşit faţa ţării, alterând unitatea noastră”.

În numărul 14 se inserează o ştire despre sărbătorirea zilei naţionale: „10 Mai a fost prăsnuită cu fastul potrivit; la orele 10 dim. A avut loc la biserică Te-Deumul, după care elevii tuturor şcolilor au defilat prin faţa primăriei, în prezenţa întregului corp didactic şi a organelor administrative ale comunei. În sala de Educaţie Fizică a liceului, corul a intonat Imnul regal, iar prof. Emil Mărcuşiu a vorbit despre însemnătatea zilei, arătând că sărbătorile sunt acelea cari ţin echilibrul sufletesc al unui popor. Au urmat dansuri. Seara, retragerea cu torţe”. În prezent, la 1 Decembrie participă, de regulă, un grup de elevi care, eventual, prezintă un scurt program artistic. Ceilalţi nu sunt deranjaţi. La fel ca dascălii. E doar democraţie…

Mai sunt alte multe articole şi ştiri importante în cadrul revistei. O dovadă despre trepidanta activitate culturală şi multiplele preocupări ale elevilor năsăudeni în perioada interbelică.

Ioan Lăpuşneanu