Centenarul Unirii

Contribuţia cadrelor didactice din judeţul nostru la realizarea Marii Uniri

Prin poziţia sa, dar mai ales prin contribuţia fruntaşilor săi, care în cea mai mare parte au fost cadre didactice, judeţul nostru a îndeplinit un rol activ în realizarea marelui act istoric de la 1 Decembrie 1918.
Alături de numele lui Enea Grapini, fiul acestor plaiuri, din solida spiţă a Grapinilor de la Şanţ, unul dintre cei şase socialişti din Consiliul Naţional Român Central, putem înşira numele unor cadre didactice ca : Ştefan Scridon, Macedon Linul, Vasile Bichigean, Victor Motogna, Leonida Pop, Nicolae Drăganu, Victor Onişor, Solomon Haliţă şi alţii, care s-au format la înalta şcoală a patriotismului năsăudean, au fost participanţi activi la evenimentele revoluţionare din această parte a ţării.
Oamenii de la catedră, însufleţitorii şi protagoniştii ideii Unirii, fapt dovedit şi prin conţinutul programelor şcolare, al lecţiilor şi activităţilor organizate în şcoli, confirmă încă o dată dorinţa fierbinte de realizare a acestui vis de veacuri. Presiunile morale şi materiale exercitate asupra cadrelor didactice de către regimul maghiar, percheziţiile, înscenările şi arestările lor, n-au putut să le potolească entuziasmul cu care au participat în toamna anului 1918 la acţiunile de înlăturare a vechiului aparat de stat.
Numele unor cadre didactice va fi prezent în majoritatea consiliilor sau Gărzilor naţionale, înfiinţate pe teritoriul întregului judeţ, îndeplinind diferite funcţii. La Nepos, Garda națională este condusă de învățătorul Ioan Istrate, la Măluţ, învăţătorul Iuliu Mureşan este ales secretar, iar la Chiraleş, Garda naţională este condusă de învăţătorul Ioan Moraru. La Năsăud, profesorii Vasile Motogna şi Leonida Pop fac parte din secretariatul Consiliului naţional, iar Vasile Bichigean, din cadrul Garzii naţionale.
Documentele vremii atestă numeroase semnături ale slujitorilor şcolii pe actele de plângere către CNR din Arad, sau pe cele adresate organelor locale. Învăţătorul Ioan Mureşan din Telciu, informează Consiliul Naţional din Năsăud că în comuna sa ,,domneşte o anarhie completă şi solicită ajutor pentru asigurarea ordinii şi liniştei’’. Leon Balint, elev în clasa a V-a de gimnaziu, arată că ,,în comuna Zagra se petrec lucruri neplăcute, iar în Hordou, Telciu, Bichigiu şi Romuli, agenţii provocatori caută să învrăjbească populaţia’’.
Consiliile şi Gărzile naţionale acţionează pretutindeni în vederea înlăturăririi oricărui pericol care ar putea împiedica realizarea Unirii. Demne de remarcat sunt faptele de mare curaj ale celor doi învăţători din Monor, Grigore Someşan şi Mihail Echim, înrolaţi în armată. Un rol important în organizarea Gărzilor naţionale în majoritatea satelor de pe Valea superioară a Someșului și de pe Bârgău, a avut-o Pavel Tofan din Nepos.
În ziua când se proclama Unirea Transilvaniei cu România, învăţătorii care nu au mers la Alba Iulia au organizat în sate adunări populare în care le-au explicat oamenilor semnificaţia acestui eveniment. Şcoala avea să câştige atâtea lucruri importante de care era vitregită până atunci : predarea în limba română, istoria şi geografia să utilizeze terminologia ştiinţifică românească şi să se introducă elemente despre Constituţia României.
Învăţătorii şi profesorii din judeţul nostru s-au încadrat în marele efort pentru realizarea actului istoric de la 1 Decembrie 1918.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5