Bistriţa mea

Sunt bistriţean prin adopţie, în 1979, după absolvirea facultăţii de construcţii am venit şi am rămas în Bistriţa. Mi-a plăcut şi atunci, îmi plac şi acum oraşul şi oamenii locului, chiar dacă nostalgia Clujului natal (al copilăriei şi al celor 17 ani de studii) rămâne în amintirea şi bucuria tinereţii.

Ţin minte, când am sosit la Bistriţa se construia încă zona industrială a comunismului, se turna primul asfalt pe strada Gării şi strada Rodnei, blocurile de locuinţe apăreau ca ciupercile după ploaie, iar Autogara era undeva în zona Ştefan cel Mare. Am participat, ca şef de lot, la turnarea betonului pe centura industrială şi iată că, după 30 de ani, ca viceprimar, constat că această centură, de la capătul Viişoarei şi până la intersecţia cu drumul Năsăudului, trebuie obligatoriu lărgită, modernizată şi continuată, dacă se poate şi până după Unirea. Fiindcă a devenit principala cale de tranzit a oraşului şi spre Năsăud - Maramureş, şi care deserveşte ce a mai rămas din zona industrială. Şi bine că au mai rămas destule întreprinderi active şi recunoscute la nivel naţional.

S-a construit mult în aceşti peste 30 de ani, iar Bistriţa a devenit o capitală mică, a unui judeţ mic, dar cu oameni deosebiţi, harnici şi inimoşi. Bistriţa este un oraş liniştit, cu economie încă activă şi dinamică (comparativ cu alte oraşe similare), cu zone de locuire, majoritatea, curate şi înverzite, cu infrastructură şi spaţii de parcare viabile, dar nu suficiente.

Dezvoltarea oraşului, modernizarea lui, rezolvarea problemelor multiple şi diverse ale oamenilor necesită o administraţie eficientă şi eficace. Eficientă, să rezolve ceea ce oamenii reclamă şi cer, eficace, să le rezolve nu oricum, ci ţinând cont de priorităţi, costuri reale, grijă pentru protecţia mediului, sănătatea, siguranţa şi confortul urban al cetăţenilor.

Administraţia oraşului trebuie să fie în slujba cetăţeanului, să-l asculte, să-l înţeleagă şi să găsească mijloacele de organizare, control şi disciplinare a tuturor activităţilor urbane, citadine reclamate, dorite şi necesare vieţii normale a oraşului.

Administraţia oraşului trebuie să caute soluţii de organizare a relaţiei cu cetăţeanul, cu cât mai puţină birocraţie, cât mai puţine semnături şi ştampile. Relaţia trebuie să fie una firească, directă şi eficientă, iar funcţionarul public să înţeleagă că este angajatul comunităţii şi plătit de aceasta ca într-o relaţie contractuală de muncă, nu cu primăria, ci cu cetăţenii.

Administraţia oraşului trebuie să se limiteze la a administra cât mai bine, organizat, cu personal bine dimensionat, pregătit, instruit şi motivat şi mai puţin să se transforme într-un executant de lucrări şi servicii birocratizat, ineficient şi de multe ori de o calitate cel puţin discutabilă. Într-o economie de piaţă, concurenţa mediului privat este regula în execuţie şi nu transformarea administraţiei în „moaşă comunală” care ştie să le facă pe toate.

Administraţia oraşului trebuie să aibă o viziune, obiective pe etape, strategie pe termen mediu şi lung şi plan de acţiuni prioritizat, corelat cu capacitatea de finanţare. Strategia de dezvoltare locală a Bistriţei în perioada 2012 – 2030, adoptată de Consiliul Local în ultimul an, reprezintă un mare câştig şi o realizare importantă. Acum, ea trebuie să fie şi aplicată şi la doi ani revizuită şi actualizată. Priorităţile se pot schimba, dar obiectivele rămân aceleaşi fiindcă sunt gândite şi elaborate într-un mod unitar pentru dezvoltarea durabilă şi echilibrată a oraşului.

Elaborarea şi proiectarea unor bugete multianuale („cincinale” dacă vreţi) se impune ca o condiţie a predictibilităţii şi programării unor obiective de investiţii, a corelării necesităţii de finanţare cu valorile de realizat. În acest sens, bugetele multianuale pot şi trebuie să asigure şi echilibrul necesar între diferite categorii de cheltuieli ale administraţiei, corelate cu veniturile atrase şi realizate.

Bistriţa se va dezvolta în continuare şi va deveni în următorii 10 – 15 ani un oraş european. Depinde mult ca administraţia, primarul şi consilierii aleşi de cetăţeni să ştie unde vrem să ajungem. Şi actuala administraţie ştie unde şi ştie cum putem realiza acest deziderat al bistriţenilor!

Administraţie Publică, Servicii Publice:

1. Refacerea şi restructurarea Organigramei de personal, atât aparatul propriu al primarului cât şi unităţile subordonate direct Consiliului Local, începând cu 2013, prin:

• externalizarea unor activităţi şi servicii către  mediul privat. Administraţia locală trebuie să fie coordonator de proiecte şi administrator al dezvoltării urbane, şi nu executant de lucrări şi/sau prestator de servicii. Pot fi încadrate în această categorie: construcţii civile inclusiv reparaţii, instalaţii, amenajare parcuri şi spatii verzi, activitatea din sere, dezinsecţie-deratizare-dezinfecţie, organizare spectacole şi stagiuni muzicale, asistenţă socială, persoane cu handicap şi/sau vârstnice, cazare temporară persoane fără adăpost, cantine sociale etc. Primaria trebuie doar sa administreze, transparent si eficient aceste activitati si servicii si sa valideze calitatea acestora, in conformitate cu caietele de sarcini aprobate de Consiliul local si contractele incheiate cu câştigătorii licitaţiilor.


• comasarea prin centralizare a unor activităţi comune: resurse umane, salarizare, contabilitate, aprovizionare, protecţia muncii, transport,etc. Centralizarea unor activităţi comune tuturor actualelor direcţii ar conduce la specializare şi profesionalizare a persoanalului şi eficienţă sporită a activităţii, debirocratizare şi reducere a costurilor pe ansamblu administratie.


• redefinirea şi reevaluarea unor compartimente şi posturi. Măsura poate conduce la motivarea salarială corespunzatoare a funcţionarului în relaţie directă cu gradul de rezolvare a problemelor cetăţeanului

2. Redefinirea unei direcţii de administrare a domeniului public şi a unei direcţii de execuţie pe domeniul public.


3. Creşterea capacitatii si eficientei de interventie si coordonare a Consiliului Local in organismele de conducere pentru unele activitati si servicii descentralizate de la nivel judetean sau central catre administratiile locale in domenii precum invatamint, sanatate, ordine publica, cultura etc


4. Implementarea in 2012-2013 a Sistemului de management integrat ISO 9001, OHSAS si ISO 14001 (mediu)

 Fiscalitatea şi Bugetul

    a) Cresterea gradului de colectare a impozitelor si taxelor locale in mod echitabil de la toti contribuabilii impozabili, redimensionarea impozitului pe terenurile din intravilan destinate constructiilor pentru incurajarea introducerii acestora in circuitul activ al dezvoltarii urbane

b) Accesarea punctual de credite bancare, in limita unui grad de indatorare de maxim 24-25% (fata de 30% admis si 7% actual)pentru proiecte importante si urgent de realizat de dezvoltare urbana: infrastructura rutiera, infrastructura de utilitati, reabilitare termica blocuri construite pina in 1990.

c) Realizarea unei proiectii bugetare multianuale 2013-2016, cu definirea prioritatilor investionale de dezvoltare si functionare cu urmatoarea structura de cheltuieli:

   _______________________________________________________________________  

Din care invatamint                                                    23,44     17,20       19         18-19%

Cheltuieli de bunuri si servicii funct.(%)                 29,60     21,49       23          22-23%

Din care rep.curente (%)                                            9,97        7,34        9,5         9-11%

 Cheltuieli asistenta sociala+sanatate   (%)            1,83        1,59        1,7          2%

 Cheltuieli activitati tineret, sport, cultura(%)          2,97        1,60        2,1          2,5%

 Cheltuieli de investitii si capital (%)                       28,78      47,72       42.8       43-44.5

Din care fonduri neramb.(%)                                     8,00       21,83      24,5       19-20

Din care ch.capital   (%)                                              20,61      25,90        18,3       24-24,5

Cheltuieli financiare+credite ramb.(%)                    2,38        1,73          1,95      2,8%

Total cheltuieli Buget General (mil. lei)                    166,5     229,1     235,0    205-230,0