Bistriţa Bârgăului – contribuţii documentare

Cercetătorii Mircea Gelu Buta şi Adrian Onofreiu sunt temerari în privinţa studiilor documentare a Ţării Bârgăului, tipărind, la Editura Eikon, volumul „Bistriţa Bârgăului – contribuţii documentare”. Cercetarea este axată pe arealul fostului regiment de graniţă de la Năsăud, cu precădere scoţând la iveală documentele de la Bistriţa Bârgăului. Prima înregistrare a unor valoroase informaţii despre localităţile Văii Bârgăului apare în anul 1864, la Chestionarul lansat de istoricul Pesti Frigyes. Comisia Regulatoare de Proprietate pentru teritoriul fostului regiment, care şi-a derulat activitatea între 1862-67, reuşeşte să descrie în amănunt parcelele fiecărei localităţi. Referitor la Bistriţa Bârgăului putem spune că au fost câteva încercări rămase în manuscris la sfârşitul secolului al XIX-lea, consemnate şi de Niculae Vrăsmaş în „Izvoare monografice Bârgăuane” în revista „Arhiva Someşeană”. Simon Nica Popandron reuşeşte să adune date ştiinţifice din Valea Bârgăului care, acum, văd lumina tiparului, în premieră, după 150 de ani. Un alt manuscris este „Cronica momentelor importante din istoria parohiei” din anul 1896, cu consemnări din trecutul localităţii începând cu 1810 de către preoţii Aurel Monda, Ioan Secui, neuitând de vrednicul preot Vasile Pavel.

Lucrarea începe cu descrierea Văii Bârgăului, după care se trece la comuna Bistriţa Bârgăului sau Bistricioara, unde aflăm că în anul 1783 Vasile Mare, ţăran liber, s-a lăsat iobăgit. O dată cu militarizarea Văii Bârgăului, comuna fost reorganizată de o parte şi alta a uliţelor fiind trasate loturi pentru 113 familii grănicereşti. La recensământul din 1870, la Borgo Bistriţa era o suprafaţă de teren de 23.984 iugăre. Nu mai puţin de 50 de documente sunt prezentate în ordine cronologică, fiind reprezentative pentru devenirea în timp a localităţii. Aspecte ale vieţii colectivităţii, în ansamblul ei, drepturile moştenite din vechime, participarea la efortul general al graniţei pentru înfiinţarea Districtului Năsăud, implicarea în evenimentele importante începând cu actul militarizării, jertfa de sânge în primul şi al doilea Război Mondial, raportul între obligaţii şi drepturi, elemente ale procesului de învăţământ, toate sunt prezente prin documente în acest volum care ne aduce un alt mod de a scrie istoria, prin mărturii ale celor care au trăit-o şi au realizat-o.

Un instrument de cercetare care deschide orizonturi de cunoaştere specifice, bazate pe textul scris al celor care au fost. O carte novatoare şi temerară care este, de acum, un reper în studierea istoriei Văii Bârgăului.