Biserica Ortodoxă din Șieu-Măgheruș: 125 DE ANI DE LA NAȘTEREA PROTOPOPULUI VICAR ALEXANDRU BABA

Preot Pioraș Ilie

Duminică, 12 august 2018, în Biserica Ortodoxă din Șieu-Măgheruș, după săvârșirea Paraclisului Maicii Domnului, a fost evocată personalitatea protopopului Alexandru Baba, de la a cărui naștere se împlinesc zilele acestea 125 de ani. Preotul paroh Pioraș Ilie a susținut un referat despre viața și activitatea celui care a fost un misionar harnic al Bisericii Ortodoxe Române și un personaj activ pe tărâm social, cultural și politic, în perioada interbelică, în Transilvania.

Alexandru Baba s-a născut în comuna Șieu-Măgheruș, județul Bistrița-Năsăud , la 14 august 1893, din părinții Dumitru Baba și Raveca Huzmezan. Urmează școala primară în satul natal, apoi gimnaziul superior fundațional din Năsăud, unde are profesori pe Ion Gheție (director), dr. Nicolae Drăganu, Emil Mărcușiu, Ștefan Scridon, iar dintre colegi remarcăm pe Emil Rebreanu, Traian Russu, Macedon Pop, Nicolae Pop, Iacob Sângiorzan, Simion Domide, Octavian Pop, Ioan Macsim, ș.a., promoția anului 1913. Fiind șef de promoție, tânărul Alexandru Baba este adus de viitorul Mitropolit al Ardealului, Nicolae Bălan, (între anii 1920-1955), pe atunci profesor de teologie la Sibiu, la Institutul de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu.
Deși ar fi vrut să urmeze Conservatorul, având o voce deosebită, de bariton, în 1914, la stăruința părinților săi, Alexandru Baba se înscrie la Institutul Teologic din Sibiu, va întrerupe cursurile din cauza războiului, va fi trimis ca infirmier la spitalul militar din Deva și apoi la Oradea, unde va și termina teologia în anul 1917.
Se căsătorește în data de 1 iunie 1919 cu tânăra Valeria Pașcu, fiica preotului ortodox Mihail Pașcu din parohia Simionești, lângă Bistrița. Va fi hirotonit preot în ziua de Crăciun (25 decembrie) a anului 1919 de către Episcopul Ioan Ignatie Papp al Aradului, locțiitor de Mitropolit, iar la 26 ianuarie 1920, preotul Alexandru Baba va fi instalat paroh în comuna Ciceu Giurgești (județul Someș). Aici se va ocupa de refacerea clădirii bisericii, înființează un cor bisericesc, organizează cursuri de gospodărie, fiind apreciat de credincioși, dar și de protopopul Teodor Herman, care va consemna în „Monografia istorică a Protopopiatului Ortodox Român Dej” (Cluj 1926), că Alexandru Baba „este un preot harnic și înțelept.”
Fiind remarcat de Episcopul Nicolae Ivan al Clujului, acesta îi încredințează misiunea de a înființa Parohia Ortodoxă din Bocșa Maramureșului, pe care o va organiza, ridicând și o capelă, în doar 6 săptămâni.
Mitropolitul Nicolae Bălan îl propune ca preot misionar în Parohia Canton – Ohio S.U.A., însă Episcopul de la Cluj Nicolae Ivan îl dorește Protopop la Alba Iulia, unde în cele din urmă va candida, fiind ales la 28 septembrie 1925 Protopop și paroh în Parohia Centru Alba Iulia, la vârsta de doar 32 de ani.
Având în răspunderea sa administrativă preoți, biserici, case parohiale, școli confesionale, s-a dedicat organizării parohiilor și consolidării edificiilor bisericești și a școlilor. A ridicat o casă parohială, a înființat un cor bisericesc, a înzestrat Biserica parohială Centru.
În anul 1928 a fost ales deputat. Din această poziție a obținut terenuri cu care a înzestrat toate parohiile din jurisdicția sa.
În anul 1933 a zidit o frumoasă casă culturală în stil românesc, în care va funcționa și Protopopiatul.
În anul 1940, odată cu cedarea Ardealului de Nord, Episcopia Vadului, Feleacului și Clujului a fost împărțită teritorial în două, o parte, avându-l în frunte pe Episcopul Nicolae Colan și consiliul eparhial rămânând sub ocupație străină, iar în cealaltă parte s-a înființat un Vicariat condus de 3 protopopi și 6 consilieri eparhiali, avându-l ca președinte pe Protopopul Alexandru Baba.
În perioada 1940-1945, Protopopul vicar Alexandru Baba va obține recunoașterea Vicariatului din partea Ministerului Cultelor, obținând bugetarea personalului de la stat. Va desfășura o intensă activitate pe tărâm social și cultural, se va îngriji de preoții refugiați și familiile acestora, va înființa noi parohii și posturi pentru cântăreții bisericești.
După anularea Dictatului de la Viena, Vicariatul va fi desființat, Episcopia Clujului preluând vechea structură administrativă, dar Episcopul Nicolae Colan îi va acorda lui Alexandru Baba dreptul de a purta toată viața titlul onorific de Vicar al Alba Iuliei. Între 1945 și 1948 va reveni în fruntea Protopopiatului de Alba Iulia.
Autoritățile comuniste instalate după cel de-al doilea război mondial, sub acuza că deține publicații interzise, îl vor condamna pe Alexandru Baba la 7 luni de închisoare. La 7 mai 1948 va fi demis din funcția de Protopop, va fi închis în temnița din Aiud până în iunie 1951. După eliberare a fost expulzat din Alba Iulia și întreaga avere i-a fost confiscată.
Între anii 1952-1960 va sluji ca preot în Parohia comunei Buteni din județul Arad, iar din 1960 până în 1967 îl regăsim preot în Parohia Simionești, satul natal al preotesei Valeria Pașcu.
La 8 noiembrie, de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, în anul 1967, moare îndurerat, dar împăcat că și-a slujit Biserica și neamul până la capăt.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]