Biserica de lemn din Zagra

Această biserică a deservit ca biserică parohială în localitatea Perişor între anii 1640-1938. Despre această biserică protopopul Teodor Herman afirmă că a fost construită în anul 1640. Apare însă o contradicţie dată de faptul că istoricul maghiar Iozsef Kádár susţine în monografia sa – publicată în anul 1905 – că această biserică ar fi fost edificată în urmă cu 100 de ani. . Astfel, preotul Giurgiuca concluzionează că perioada cuprinsă între anii 1785-1790 ar fi perioada în care ar fi fost edificată biserica potrivit istoricului maghiar. Probabil că acest istoric când afirmă acest lucru are în vedere anul 1785 care se află inscripţionat pe peretele din faţă dinspre miazăzi al bisericii (nemaiexistând vreo precizare care să demonstreze edificarea sau doar repararea lăcaşului de cult în acel an). Informaţia protopopului Teodor Herman pare mai verosimilă deoarece crucea de pe turnul bisericii mai păstrează semiluna turcească alături de cocoşul protestant ca şi ornamente. În anii 1785-1790 hegemonia turcească încetase şi odată cu ea şi influenţa calvină, Transilvania aflându-se sub hegemonia împăratului de la Viena, care era catolic. Se poate concluziona astfel că cele două elemente ornamentale care se găsesc pe crucea de pe turla bisericii de lemn argumentează faptul că edificiul a fost ridicat în perioada hegemoniei turceşti, când principii protestanţi (calvini) aveau o oarecare putere de influenţă. Mai trebuie menţionat faptul că mijlocul secolului al XVI-lea aduce în Transilvania confesiunile protestante (reformată – 1550, calvină – 1564, unitariană – 1568) iar episcopia romano-catolică din Alba Iulia este desfinţată (1556). Calvinismul a însemnat pentru românii ortodocşi o perioadă mai moderată de prozelitism religios şi o perioadă de publicare a unor cărţi de cult în limba română.

Un contraargument pentru informaţia oferită de Iozsef Kádár ne oferă şi logica istorică. Instaurarea dominaţiei habsburgice asupra Transilvaniei, la finele secolului al XVII-lea, a fost urmată de o serie de măsuri de consolidare a acesteia în primele decenii ale secolului al XVIII-lea. Printre aceste măsuri apare şi unirea unei părţi a românilor din Transilvania cu Biserica Romei marcată de insistenţe, presiuni, ameninţări, persecuţii, acordarea de privilegii celor convertiţi, etc. Românii de rit răsăritean (adică ortodox) aveau de suferit împilări grele în urma acestor măsuri iar edificarea unei biserici ortodoxe în acest context istoric apare prea puţin probabilă. Dacă totuşi acest fapt a fost posibil, nu mai poate fi vorba aici de influenţe otomane sau calvine în elementele decorative ale bisericii.

Datarea existentă pe peretele din faţă, dinspre miazăzi (respectiv anul 1785) poate reprezenta anul în care a fost restaurată o parte din pictura interioară deteriorată ca urmare a unui început de incendiu.

Biserica din lemn din anul 1640 nu a fost construită pe locul numit Clejă, ci a fost ridicată în mijlocul unei grădini din centrul satului Perisor care era atunci proprietatea unor feudali de religie reformată (calvină) – religie înfloritoare în acea perioadă. Grădina pe care a fost ridicată biserica şi întregul sat de altfel, se aflau în anul 1640 în stăpânirea văduvei unui oarecare Kéhedji Zsikmond, fiindu-i zălogită acestuia de către Rakoţi George. Această proprietară – de religie calvină – a permis românilor să-şi ridice biserica în mijlocul grădinii sale (poate i-a şi ajutat) cu scopul de a-şi atrage ulterior supuşi iobagi la calvinism.

Construită din bârne masive de stejar în stilul bisericilor maramureşene şi ridicată pe un fundament înalt de piatră, biserica are un caracter arhaic care îndreptăţeşte datarea timpurie. Încheieturile bârnelor sunt făcute în cetori. Planul cuprinde un pronaos cu cinci laturi, tăvănit, cu uşă de intrare pe latura sudică, şi despărţit de naos printr-un perete plin. În pronaos este montată o uşă prin care se poate urca în turla bisericii înaltă de 6 metri. O altă uşă comunică în naosul dreptunghiular, cu boltă semicilindrică, sprijinită pe un arc dublu. Absida altarului, decroşată, este formată din cinci laturi. Prestolul din altar a fost realizat dintr-o buturugă de stejar cioplită şi care avea patru orificii circulare în care au fost fixate picioarele pe care se sprijinea partea superioară a mesei altarului care avea şi ea în corespondenţă patru orificii în care era fixată partea superioară a picioarelor de sprijin. Acoperişul de şindrilă este unitar, având deasupra naosului un turn pătrat şi un coif pe bază octogonală. Se remarcă ca element decorativ console treptate masivela pronaos şi absida altarului ca şi îmbinările sub formă de coadă de rândunică. Uşa îngustă cu un ancadrament masiv, are deschiderea sus semicirculară. Un element arhaic, determinat şi de dimensiunile mici ale construcţiei, este iconostasul cu două uşi în loc de trei. Urmele rămase în prezent ale interiorului pictat sunt abia vizibile. Picturile au fost realizate pe aplicaţiile de pânză din interiorul naosului şi pronaosului. De o mai bună conservare s-au bucurat picturile realizate direct pe lemn. Biserica este întunecoasă, având geamuri mici şi puţine.

Biserica de lemn din Perişor a fost vândută în anul 1938 familiei Gavrilă Onişor din Zagra. Devenise neîncăpătoare iar ridicarea unui nou lăcaş de cult era o necesitate stringentă. Datorită lipsurilor materiale evidente şi puţinei pregătiri a localnicilor în vederea construirii unui noi locaş s-au văzut siliţi să vândă biserica. În aceste împrejurări, Gavrilă Onişor din Zagra cumpără locaşul de cult cu suma de 10000 lei şi, ajutat de alţi săteni, o transportă cu carele cu boi, montând-o din nou pe terenul proprietate personală de lângă cimitirul Pe Pod. Se pare că dorinţa cumpărătorului era ca această biserică să devină cu timpul o biserică mănăstirească care să continue tradiţia vieţii monahale începută la Zagra în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. În perioada 1976-1977 s-au efectuat lucrări de renovare de către Lotul IV Transilvania al Muzeului de Istorie Cluj-Napoca. După restaurare, biserica se află în îngrijirea şi păstorirea parohiei ortodoxe din Zagra.

Această biserică din lemn se află în prezent cuprinsă în lista monumentelor istorice (poziţia 06B0315).

Preot paroh Florentin Moldovan

Parohia Ortodoxă Perişor, com. Zagra