Beclean – între istorie și turism

În prezent oraşul Beclean este o localitate importantă din nordul Transilvaniei, provincie istorică renumită a României. Centru economic şi turistic aflat în plină dezvoltare, al doilea oraş ca mărime al judeţului Bistriţa-Năsăud, prezintă o serie de atracţii şi obiective de interes deosebit, atît din punct de vedere economic cât mai ales din punct de vedere turistic.
Oraşul Beclean este situat în partea de nord a Podişului Transilvaniei, între Dealurile Ciceului si Dealurile Lechinţei, la confluenţa râurilor Someşul Mare cu Şieul, fiind străbătut de D.E. 578 (DN 17) aflându-se la o distanţă de 36 km faţă de Bistriţa, reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud.
Oraşul Beclean este un important nod de cale ferată, fiind străbătut de magistralele Baia-Mare – Bucureşti, Iaşi – Cluj – Timişoara şi Bucureşti – Sighetu-Marmaţiei.
Localitatea Beclean a fost declarată oraş la data de 17. 02. 1968.
În partea de nord şi nord-vest Becleanul este mărginit de râul Someşul Mare şi dealuri împădurite iar la sud, sud-est şi sud-vest de coline împădurite sau acoperite cu vegetaţie ierboasă.
Are o suprafaţă totală de 5957 ha, împreună cu cele 5 localităţi componente: Figa la 5 Km (sud-est), Rusu de Jos la 2 Km (sud) şi Coldău la 1 Km (vest), Valea Viilor şi Beclenuţ.
Limitrofe oraşului Beclean se află: la est comuna Şintereag şi Şieu-Odorhei, la sud comuna Nuşeni, la vest comuna Uriu iar la nord comuna Căianu Mic şi Chiuza.
Teritoriul oraşului este traversat de un număr însemnat de drumuri de interes naţional, judeţean şi local astfel:
- Drumul European E 576, respectiv DN 17 (Cluj-Napoca – Dej – Beclean – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava);
- Drumul Naţional 17 D: Beclean – Salva – Vişeul de Sus – Sighetul Marmaţiei;
- Drumul Judeţean din DN 17: Şintereag – Lechinţa – Sânmihaiul de Câmpie;
- Drumul Judeţean 172 A: Beclean – Nuşeni – chiochiş – Ţaga – Gherla;
- Drumul Judeţean 172 F: Beclean – Măluţ – Braniştea – Dej.
- peste 45 străzi asfaltate în proporţie de 85 %.
Oraşul Beclean, inclusiv satele aparţinătoare are o populaţie de circa 11.000 de persoane din care 83,9 % sunt români, 15,6 % maghiari şi 0,5 % alte naţionalităţi.
În funcţie de religia declarată, 71,3 % sunt ortodocşi; 13,9 % reformaţi; 6,8 % penticostali, 0,3 % greco catolici; 1,3 % baptişti; 1,6 % romano catolici, 1,4 % adventişti; 0,8 % alte confesiuni.
Oraşul Beclean şi satele aparţinătoare însumează peste 3275 gospodării ale populaţiei, cu o suprafaţă totală de 5957 ha, din care 3659 ha suprafaţă agricolă (1792 ha arabil, 784 ha păşune, 1037 ha fâneţe, 44 ha livezi şi 2 ha vii.

MONUMENTE ISTORICE

a) Biserica reformată calvină - situată în Piaţa Libertăţii, a fost construită în secolul al XV-lea în stil gotic. În această biserică se găsesc morminte ale familiilor nobiliare maghiare Bethlen şi Bánffy. Prima menţiune în legătură cu biserica parohială apare în conscripţia papală din 1332, în care se face referire la preotul Bartolomeu din Beclean. În 1334 este amintit parohul Paul, iar în 1447 în fruntea parohiei din Beclean se afla un anume Nicolae. Prima referire concretă la biserica dedicată Sântului Ioan din Beclean datează doar din 1433, când la solicitarea fiului lui Ioan Bethlen, Grigore (1414–1450), papa Eugen al IV-lea (1431–1447) a acordat indulgenţă, printre altele, şi acestei biserici. Documentul menţionat ar putea să sugereze încheierea unei faze de construcţie a lăcaşului, însă detaliile gotice târzii ale bisericii, care s-au păstrat până în zilele noaste sunt mai recente, putând fi datate spre finele secolului al XV-lea. Între 1771–1772 lăcaşul a trecut printr-o restaurare de amploare, lucrările fiind patronate de contele Ludovic Bethlen din Beclean (1714–1779). În urma acestor intervenţii biserica a dobândit detaliile baroce existente şi astăzi. Biserica s-a renovat şi în 1880. Clopotele de secol XVIII au fost schimbate în anii 1970.

b) Biserica romano -catolică ,,Sfântul Ştefan,,- biserică în care se regăseşte din plin stilul gotic, specific acestor lăcaşe de cult. A fost construită în secolul XIX.

c) Patru castele - foste reşedinţe ale familiei nobiliare Bethlen. Castelele datează din secolele XVI- cel mai vechi, castelul medieval, şi până la secolul XX- cel mai recent. O atracţie turistică şi arhitecturală deosebită prezintă mai ales castelul medieval şi castelul baroc, care fac parte dealtfel din patrimoniul naţional. Prima atestare documentară a aşezării Beclean apare în forma de Bethlem în anul 1305. În 1438 membrii familiei Bethlen au câştigat deja dreptul de a construi o cetate din piatră sau o cetate întărită cu palisadă, dar aceasta a fost construită numai în jurul anului 1543. Cetatea şi aşezarea din jurul ei au constituit cel mai important centru domenial al familiei Bethlen, din acest motiv în cursul secolelor familia a construit aici mai multe castele şi conace. În anul 1570, cetatea a fost transformată într-o cetate renascentistă cu patru bastioane de colţ. S-au păstrat în Beclean patru reşedinţe ale familiei, dintre care cel mai important este fostul castel al contelui András Bethlen din centrul oraşului (actualul Grup Şcolar Agricol), construit în stil baroc în secolul al XVIII-lea. Conacul contelui Béla Bethlen a fost construit în 1929, şi astăzi funcţionează ca sanatoriu. Fostul castel al lui László Bethlen a fost modificat radical în secolul al XX-lea, în prezent fiind folosit de Şcoala Generală Grigore Silasi. Castelul contelui Pál Bethlen a fost construit în apropierea fostei cetăţi. Înainte de naţionalizarea din 1945, ansamblul castelului se afla în proprietatea contelui László Bethlen. Într-un inventar din 1977 apare informaţia conform căreia castelul cu un etaj avea la data respectivă 16 încăperi şi 8 clădiri-anexe. Astăzi se mai păstrează o singură clădire-anexă, care a fost transformată într-un muzeu.
În anii 1990 au funcţionat în castel casa de cultură şi biblioteca orăşenească, iar la ora actuală este sediul primăriei din Beclean.

CULTURĂ ŞI TRADIŢII

Fiind aşezat într-o zonă de interferenţe a culturii populare, la interferenţa subzonelor etnofolclorice Someş - Câmpie şi Someş - Maramureş (Tara Lăpuşului), Becleanul este depozitarul unor impresionante obiceiuri folclorice si tradiţii populare. Amintim numai de existenţa în oraş a două ansambluri de valorificare a folclorului local şi zonal, "Someşul" al Casei Orăşeneşti de Cultură şi "Cununiţa" al Clubului Copiilor şi Elevilor, ansambluri renumite în ţară şi străinatate., fără să uitam de existenta unei bogate mişcări literare în oraşul Beclean.
Clubul Saeculum - în oraş şi-a desfăşurat activitatea renumitul cenaclu al tinerilor scriitori ai generaţiei 80,"SAECULUM", care reunea scriitori din întreaga ţară, uniţi pentru a rezista împotriva ideologiei comuniste, acest cenaclu fiind la originea actualului Club "Saeculum", care funcţionează în Beclean şi care reuneşte istorici, filozofi, politologi, scriitori şi publicişti, aceştia ducând la naşterea cunoscutelor colocvii naţionale, "Colocviile de la Beclean", cu adânci rezonanţe în cultura româna de după1989.
Ansamblul folcloric ,,Someşul” - al Casei Orăşeneşti de Cultură Beclean are o activitate de câteva decenii în slujba obiceiurilor şi a tradiţiilor româneşti. Întreaga activitate a fost canalizată încă de la înfiinţarea ansamblului pe îndeplinirea acelui deziderat esenţial de păstrare a nestematelor folclorului românesc, cu o preocupare accentuată pentru promovarea folclorului din zona noastră, a plaiurilor someşene.
Ansamblul folcloric al Casei Orăşeneşti de Cultură din Beclean prezintă de fiecare dată în spectacolele sale o mare varietate de cântece şi dansuri populare din diferite regiuni ale ţării. Marea varietate şi valoarea deosebită a programului artistic este dublată de frumoasele costume populare purtate de către membrii ansamblului, pentru fiecare dans există un costum specific regiunii respective. De-a lungul existenţei sale Ansamblul folcloric ,,Someşul” a câştigat numeroase distincţii,premii şi diplome pentru participările sale în diferite festivaluri sau concursuri naţionale sau internaţionale şi a prezentat o serie de spectacole artistice peste hotare care s-au bucurat de un real succes. Dansatorii populari de la Beclean au fost şi sunt ambasadori demni şi apreciaţi ai cântului, folclorului şi portului tradiţional românesc, pe numeroase scene internaţionale.
Orchestra Casei de Cultură - a susţinut spectacole în Republica Moldova, Ungaria, Polonia, Turcia , Belgia, Franţa, Italia, Bulgaria, Croaţia şi în multe alte părţi, ducând faima şi frumuseţea cântecului popular românesc peste hotare. A obţinut Marele Premiu la ediţia a – IV-a a Festivalului Cântecului şi Portului Popular - Tulcea.
Sărbătoarea „«Înstruţatul boului» de la Figa - este un spectacol folcloric al încrederii omului în triumful Soarelui a cărui energie dă siguranţa belşugului şi speranţa de bunăstare. Obiceiul este o perpetuare a unor ritualuri mitice din vremea dacilor care atribuiau unor forţe divine puternica revărsare de lumin, căldură şi culoare ce declanşează spre sfârşitul primăverii o fantastică explozie vegetativă care înveseleşte lumea şi sufletul omului. În duminica Rusaliilor, celui mai falnic patruped încornorat din sat i se pune cununa pe creştet, iar apoi este înhămat şi împodobit cu flori şi panglici colorate. După încheierea liturghiei oficiate la Biserica Ortodoxă din localitate, taurul este purtat de feciori de-a lungul satului, de la Biserică până în vârful unui deal, fiind însoţit de fete de măritat, îmbrăcate în straie populare şi de călăreţi costumaţi, de asemenea, în portul de sărbătoare. Când ajung la locul cu pricina, feciorii duc boul înstruţat pe deal, iar apoi pornesc la vale, însoţind animalul împănat. Cam pe la jumătatea drumului, boul este lăsat liber, pentru ca fetele care-l aşteaptă în vale să-l poată atinge. Tradiţia spune că fata care reuşeşte să prindă unul dintre coarnele boului se va mărita prima, în anul respectiv. Ritualul care urmează parcursul deal-vale se repetă de vreo 4-5 ori, după care boul înstruţat este dus în curtea Căminului Cultural din Figa, unde se adună toţi participanţii. În timpul ceremonialului, doi flăcăi cu paparuga la brâu şi cu feţele acoperite aproape în totalitate sunt stropiţi cu galeţi pline cu apă de oamenii care urmaresc obiceiul de pe margine, pentru ca anul să fie unul mănos. Sărbătoarea este anunţată, popularizată şi animată de flăcăi călare, care întrerup din când în când ritualul, trecând în viteză prin mijlocul oamenilor.
Zilele oraşului Beclean – sărbătoare tradiţională, a cărei date de desfăşurare se stabilesc în fiecare an de către Consiliul Local Beclean. Este o sărbătoare anuală, cu durata de trei zile (vineri, sâmbătă, duminică) dedicată primei atestări documentare a oraşului Beclean. În cele trei zile de sărbătoare şi bună dispoziţie, Becleanul găzduieşte un Carnaval care atrage an de an tot mai mulţi participanţi, precum şi numeroase spectacole folclorice, concerte de muzică uşoară, cu interpreţi şi formaţii binecunoscute, concursuri şi competiţii sportive.
Personalităţi - de Beclean sunt legate şi existenţa în istoria culturii şi literaturii române a unor personalităţi de seamă.
Grigore Silaşi (1836-l897), originar din Beclean, fiu al protopopului greco-catolic Vasile Silaşi, preot greco – catolic, filolog şi folclorist român, membru de onoare (1877) al Academiei Române. Între anii 1872–1886 a fost şeful catedrei de limba şi literatură română la Universitatea Francisc Josef din Cluj, primul profesor de limba si literatura româna al Universităţii din Cluj, purtător a1 aspiraţiilor românilor pentru păstrarea limbii şi fiinţei naţionale, el fiind mesagerul doleanţelor românilor la împăratul Francisc Iosif I ("Pronunciamentul de la Blaj") din 1868.
Liviu Maior (n. 1940), istoric, diplomat şi politician român,. ministru al învăţământului între 1992-1996, senator în legislatura 1996-2000, ambasador al României în Canada din 2002, personalitate distinsă cîn anul 1993 cu Premiul Academiei Române pentru lucrarea "Alexandru Vaida-Voevod între Belvedere şi Versailles ,autor a numeroase lucrări, cărţi şi studii istorice, într care volumul Românii în armata habsburgică. Soldaţi şi ofiţeri uitaţi, Ed. Academiei, Bucureşti 2004.
Radu Afrim (n. 1969), regizor român, născut la Beclean, unul dintre cei mai renumiţi şi valoroşi regizori de teatru ai României, distins cu numeroase premii naţionle şi internaţionale, între care amintim Premiul pentru Opera Prima acordat de Fundaţia Anonimul în anul 2004, Premiul CultuRAAL pentru originalitate în arta teatrală, primit la Bistriţa în anul 2004 şi Premiul UNITER pentru cea mai bună regie la piesa Plastilina de Vasili Sigarev, Teatrul Toma Caragiu Ploieşti, în anul2006.
Apoi amintim că mama celui mai mare romancier al românilor, Liviu Rebreanu, este originară din Beclean, menţionând şi faptul că prin Beclean au trecut sau au trăit personalităţi de marcă ale istoriei şi culturii româneşti, începând cu Petru Rareş al Moldovei, apoi cu Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, George Coşbuc, fără să mai vorbim de Liviu Rebreanu şi familia sa.
(va urma)