Arşiţa - un sat cu faţă urbană

Arşiţa este un sat component al comunei Măgura Ilvei, izvor de populaţie măiereană împreună cu Secături , văile şi dealurile din împrejurimi pentru organizarea şi constituirea unei unităţi militaro-administrative - „ După Măgură” , odată cu militarizarea văii Rodnei (1762).

Geografic, Arşiţa este un bazinet depresionar suspendat undeva pe latura sud-vestică a Cicerei Mari, o măgură , formă de relief specifică Munţilor Bârgăului născută cu ceva milioane de ani în urmă prin acţiunea „voinicilor artişti” ai bătrânului Hercinic, care au ridicat din adâncurile Mării Thetis uriaşe clăi de magmă îngheţată acoperite de fliş.

Fiind în comună pentru cercetare ştiinţifică , am acceptat invitaţia domnului primar inginer drd. Valer Avram de a face o vizită în Arşiţa unde avea unele probleme de rezolvat . Nu mai văzusem satul de aproape trei decenii. Dibace condus de către gayda noastră , automobilul urcă pieptiş pe un drum ce înconjoară dealul în diagonală ca un brâu săpat în stâncă, altădată o cărare greu de parcurs cu picioarele. Ajungem la pragul granitic ce defineşte existenţa bazinetului unde se află şi o carieră de piatră. De aici pârâul Blazna tributar al apei văilor din amonte se aruncă pieptiş într-un hău ameţitor, o menghină granitică a Cicerei, chemată parcă de aparentul calm al Ilvei . În drumul său apa cade în cascade , sare peste bolovani uriaşi pe care i-a rotunjit asemenea unor mingi pregătite pentru un virtual campionat între extratereştri. Un peisaj sălbatic , magnific rezultat al luptei dintre Hercule şi Goliat.

De aici traversăm satul spre amonte până sub buza Dealului Colund la bazinele de înmagazinare a sutelor de mii de litri de apă , la Staţia de clorinare, contorizare şi filtrare a lichidului vital.

În faţa noastră de la altitudinea de peste nouă sute de metri, se deschide larg întreaga privelişte a satului. Domnul primar după ce face reglajele necesare la Staţie şi fotografiază contorul cu consumul de apă , îmi spune în detaliu realizările ultimilor trei ani în Arşiţa. S-au întins aproape şapte km reţea de conducte prin care apa este dusă până în curtea fiecărei gospodării , proprietarul urmând să – şi racordeze instalaţia interioară .La fiecare intersecţie s-au montat hidranţi . S-au modernizat toate străzile satului pregătindu-se pentru asfaltare în anul 2012. În plină iarnă se lucrează la arocamente, lucrările de artă , îndiguiri, podeţe . S-a refăcut instalaţia iluminatului public punând becuri de mic consum în fiecare stâlp. Anul acesta s-au încheiat lucrările de reabilitare a clădirii Căminului Cultural cu sala de spectacole, scenă, încăperi anexe şi bibliotecă, dotări audio vizuale. Aceste lucrări s-au vizualizat cu fonduri locale şi guvernamentale în sumă de peste 2,5 milioane .

În anul 2012 intră în program de reabilitare clădirea Şcolii Generale cu clasele I – IV. Pe un promontoriu parcă înadins pus în centrul civic al satului se înalţă o cochetă biserică ortodoxă sfinţită în anul 2009 care adună în credinţă creştină membrii celor 150 familii. Peste drum s-a construit casa parohială. Casele de locuit în bună parte noi , adevărate vile , păstrând stilul arhitectonic local pot căpăta şi funcţii turistice. Multe din cele arătate mai sus nu sar fi înfăptuit fără oamenii locului, crescător de animale , cultivatori ai pământului pietrari, muncitori la pădure, s-au mai nou stranieri . Toţi au stat aproape în gânduri şi acţiune de primarul lor şi consilierii locali, care le-au înţeles năzuinţele reuşind să dea o nouă dimensiune vieţii pe aceste meleaguri prin inteligenţă, dragoste de moşie şi multă muncă. Arşiţa poate deveni după încheierea lucrărilor amintite o localitate montană urbanizată asemănătoarea cu cele din landurile Germaniei sau cantoanele Elveţiei.

Acum la ceas de bilanţ cel mai tânăr primar PDL ing. drd. Valer Avram îmi reaminteşte şi alte realizări din comună : reabilitarea localului Şcolii Generale cu clasele I – VIII, mutarea în noul sediu al Primăriei , o nouă locaţie a bibliotecii comunale, reabilitarea tuturor drumurilor comunale, a iluminatului public, realizarea cadastrului general al comunei ( întăbularea terenurilor) care v-a fi finalizată în anul 2013, drumuri de acces la toate păşunile alpine, două saivane pentru adăpostul animalelor, stâne moderne pentru ciobani. În domeniul culturii s-a dezvelit Bustul lui Dariu Pop – fiu al satului , s-au tipărit mai multe tipuri de cărţi de autori autohtoni, teren de sport multifuncţional.

Pentru anul 2012 sunt mai multe proiecte care au primit finanţare, s-au semnat contractele urmând să aibă loc licitaţiile după cum urmează : la măsura 322 – Reabilitarea satelor româneşti, se vor asfalta toate uliţele din satul Măgura Ilvei, se va amenaja un centru After School , organizarea unui festival folcloric în două ediţii; la măsura 313 – Dezvoltarea turistică , construirea unui Centru de Informare turistică cu toate dotările necesare, amenajarea utilităţilor pentru Complexul Turistic Rotunda ; la măsura 125 D – Reabilitarea drumurilor forestiere, drumul Zinu Bancu de la Poiana Zânelor până la noul drum construit în anul 2008, drumul forestier Zmeul, drumul Corbul cu prelungire în dealul Neghiob, asfaltarea drumului forestier Zimbru care leagă satul Măgura de Arşiţa ; măsura 125 C – lucrări de apărare împotriva inundaţiilor pe pâraiele necadastrate . Costurile totale se ridică la 6,65 milioane euro provenit din fonduri europene.

Amurgul mă cheamă spre casă. Duc cu mine aura protectoare a frumuseţii peisajului , emulaţia muncii, hărniciei, optimismului, a aerului ozonat şi apei cristaline , iubirii petecului de cer şi pământ unde măgurenii au văzut lumina zilei , făcându-mă să uit şi numai pentru câteva clipe de criza economică şi de alte crize, corupţie , bălăcăreală politică, droguri, prostituţie , clanuri mafiote, găşti, moguli, bogaţi şi săraci, somaj , etc ,consecinţe ale unui capitalism sălbatic, primitiv.

OFILAT VARVARI