Suplimentul "Răsunetul Cultural", realizat de Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud şi USR Cluj

ADUCERILE-AMINTE: FEDERICO GARCIA LORCA (1898-1936)

Cântecul mamei lui Amargo

 

 

 

Îl duc aşezat pe cearşafu-mi,

pe leandrii-mi şi-al meu palmier.

 

În douăzeci şi şapte august,

cu un cuţit aurit.

 

Crucea. Şi să pornim.

Oacheş era şi amar.

 

O amforă daţi-mi, vecini,

de-alamă, cu suc de lămâie.

 

Crucea. Nimeni nu plângă, văspun

Amargo e-n lună acum.

(în româneşte de Teodor Balş)

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]