ADUCERILE-AMINTE: EUGEN LOVINESCU (1881-1943) – 75 de ani

Numirea unui scriitor ca ministru nu este deci o „ascensiune”, ci o deviaţie; din domeniul eternului a intrat în domeniul vremelnicului şi al ierarhiei. Ca poet, Octavian Goga a scris o pagină cu o sensibilitate, un accent şi o invenţie verbală proprii; ca ministru e cel de al nouăsprezecelea coleg al d-lui Stan Păpuşă; mâine va fi înlocuit de un anonim, sosit în ropotul altor nouăsprezece învingători ai unei ţări fecunde în bărbaţi politici.
Scriitorii n-au deci nevoie să sublinieze cu insistenţă ajungerea unui camarad în fruntea ierarhiei sociale. Suntem substanţa intelectuală a unui neam în funcţie de problemele ei vitale şi perene; luptăm cu veşnicia şi pentru justificarea existenţei rasei. Cultura este opera gândului nostru; cu mai multă îndreptăţire decât avocaţii din provincie, reprezentăm floarea intelectualităţii. (...)
Printr-o lege cosmică, unui ministru îi urmează altul; unui scriitor de talent nu-i poate lua însă nimeni locul; talentul stă în individualitate. E un exemplar unic; spre a nu servi la reeditarea unui număr mai mare de exemplare, natura i-a zdrobit tiparul.

(„Spirit şi materie”, în „Critice VIII”, Editura Ancora Alcalay & Calafeteanu, 1923)