23 septembrie – Ziua Internaţională Împotriva Exploatării Sexuale şi a Traficului Femeilor şi Copiilor

Traficul de fiinţe umane este o formă de sclavie modernă, o atingere adusă demnității și integrității ființei umane, un fenomen care, prin încălcarea gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, distruge familii şi comunităţi în întreaga lume. Victimele infracţiunii de trafic de persoane pot fi suspuse exploatării sexuale, muncii şi cerşetoriei forţate sau constrângerii la comiterea de furturi.
23 septembrie este o zi dedicată sensibilizarii opiniei publice privind gravitatea acestui fenomen şi, totodată, promovării unor atitudini şi comportamente sociale pozitive, favorabile siguranţei şi integritătii personale. Mesajul acestei zile este de atenţionare asupra capcanelor traficului de persoane şi a formelor sale de exploatare, în contextul în care fetele şi adolescentele devin victime cu tot mai mare uşurinţă, iar cazurile de abuz sexual asupra copiilor se înmulţesc alarmant.

Traficul de persoane reprezintă „recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea persoanelor, prin amenințări de recurgere sau prin recurgere la forță ori la alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înșelăciune, abuz de autoritate sau de o situație de vulnerabilitate ori prin oferta sau acceptarea de plăți sau avantaje pentru a obține consimțământul unei persoane având autoritate asupra alteia, în scopul exploatării. Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil în scopul exploatării sunt, de asemenea, considerate trafic de persoane”.
În cele mai multe situaţii, cauza traficului de persoane o reprezintă lipsa informaţiilor şi educaţia precară. Victimele sunt în general persoane vulnerabile, care par să nu aiba nicio speranţă în mediul lor apropiat şi, astfel, “muşcă” din promisiunile traficanţilor. Lipsa suportului social şi a oportunităţilor de angajare, accesul redus la educaţie, sărăcia, mediul familial marcat de violenţă, abuz sexual sau neglijare, sunt factori care generează aceasta vulnerabilitate. Femeile şi copiii sunt categoriile cele mai expuse şi mai vulnerabile în faţa traficului de persoane.
În Romania, cea mai vulnerabilă categorie de vârstă este cea situată între 18 şi 25 de ani, urmată de grupa minorilor cu vârste între 14 şi 17 ani. Majoritatea victimelor sunt recrutate prin abordare directă, frecvent chiar de către o persoană cunoscută. Cea mai frecventă forma de exploatare a victimelor traficului de persoane este cea sexuală (peste 65% din total), urmată de exploatarea prin muncă (aprox. 25% din total). De asemenea, se înregistreaza un numar considerabil de victime exploatate prin obligarea la cerşetorie sau prin obligarea la comiterea de furturi, însă ponderea acestora este mai mica (sub 10%. din total).
Respectarea drepturilor victimelor traficului de persoane, protecția acestora, precum și lupta împotriva traficului de persoane constituie obiective primordiale pentru România, care este țară de origine, de tranzit și, din ce în ce mai mult, de destinație pentru traficul de persoane. Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane (ANITP) este coordonatorul naţional al aplicării politicilor în domeniul luptei împotriva traficului de persoane si are rolul de a desfăşura activităţi de prevenire şi monitorizare a acestui fenomen infracţional. Pentru informaţii generale cu privire la plecarea peste hotare la muncă, în scop turistic sau pentru a anunţa un posibil caz de trafic de persoane, dar şi pentru a putea veni în sprijinul victimelor traficului de persoane sau potenţialelor victime, ANITP asigură o linie telefonică gratuită – HELP LINE 0.800.800.678.
Şi pentru că adolescentele acceptă cu prea mare uşurinţă propuneri venite din partea unor persoane “binevoitoare”, următoarele sfaturi ar putea fi utile pentru evitarea pericolului, atunci când se deplasează în afara ţării:
- să anunţe cu cine, unde şi cum pleaca din ţară;
- să stabilească o parolă, pe care o vor folosi în convorbirile cu părinţii, dacă apar probleme;
- să cunoască numărul de telefon al ambasadei României din ţara respectivă;
- să nu dea nimănui actele de identitate (cu excepţia poliţiştilor, jandarmilor, altor oficialităţi);
- să aibă mai multe copii ale tuturor actelor necesare călătoriei şi să le păstreze în locuri diferite.

Dr. Corina Ernst

„Avatar Nonviolenţă – campanie de promovare a comportamentelor nonviolente” este un proiect sprijinit financiar de Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5