Nora Flămând-„Toamna din suflet”, Ed. Karuna, 2010

Încă din cele mai vechi timpuri, între termenii ,, joacă” şi ,,joc” a existat o diferenţă de ordin semantic dar şi conceptual. Dacă ,,joaca” presupune libertate, ,,jocul” impune reguli stricte, cunoscute şi respectate de către toţi participanţii. Creaţia literară presupune în acelaşi timp şi joc şi aventură, determinând sufletul să rămână mereu tânăr şi pregătit de orice provocare.

Această carte, scrisă sub imperiul jocului, este o operă a unui suflet de copil, Edina -Nora Flămând scrie pentru sine şi în acelaşi timp pentru o întreagă generaţie, oferind modele de comportament, o alternativă şi o lecţie de iubire. O carte scrisă cu nerv şi cu emoţie adolescentină, o operă cu substrat, cu subtilitate şi rafinament, un ,,poem” despre sufletul îndrăgostit, pregătit oricând de vibraţie.

Opera se situează la limita dintre real şi fantastic, cu interferenţe şi alergări spre un contingent idealizat prin imaginaţie şi se impune în faţa lectorului tocmai prin această dozare a elementelor. Scema epică surprinde o atmosferă de basm, o poveste cu prinţi şi prinţese care se situează temporal în lumea modernă, prin preocupările pe care le impune autoarea personajelor sale. Această atitudine faţă de text are rolul de a menţine, prin diferenţa de registru a fiecărui nivel narativ şi interferenţa lor insolită, ambiguitatea seducătoare şi derutantă a textului. Această apropiere de basm, dusă până la un grad maximal, tulbură şi stârneşte curiozitatea unui lector, grăbit să afle finalul unei poveşti de dragoste pe care o propune Nora Flămând, dar şi de data aceasta lectorul se va întâlni cu o surpriză la acelaşi nivel; exitusul crează ,,o opera apperta” (Umberto Eco) o operă permisivă, care oferă posibilităţi multiple de continuare şi interpretare.

Într-o carte cu titlu metaforic, ,,Toamna din suflet”, Cassia- Alice este un personaj paradigmatic. Îndrăgostită de dragoste, fata reprezintă ,,idealul de feminitate”, aşa cum spune Garabet Ibrăileanu despre personajul feminin, Saşa Comăneşteanu, din romanul ,,Viaţa la ţară” de Duiliu Zamfirescu.

Pe măsură ce se înaintează în diegeză, apar mai multe tipuri intrigă, una a destinului, dacă vobim de personajul feminin, o intrigă melodramatică, prin şirul de nenorociri care se abat asupra Cassiei- Alice, tânără ce trăieşte o dramă sentimentală dar şi una existenţială, prin natura relaţiei cu un părinte bogat, dar absent din viaţa adolescentei. Din punctul de vedere al relaţiei protagonistei cu celelalte personaje, apare o intrigă de maturizare, una a probelor iniţiatice la care este supusă această frumoasă adolescentă, pentru a accede la un nivel superior, acela pe care il conferă căsătoria. Operă cu caracter soteriologic prin jertfa pe care o face Ace, personajul masculin ,,Toamna din suflet este romanul unei generaţii pe care autoarea o imaginează într-un mod sublim.

Mediul în care se mişcă, gândesc, cu alte cuvinte ,,trăiesc” personajele, este unul desprins din opera eliadiană, avem de a face cu o ,,cameră caldă” sau o ,, Cameră sambo” din romanul ,, Noaptea de sânziene” de Mircea Eliade, o încăpere interzisă, un loc doar pentru artişti, adică pentru iniţiaţi, o modalitate de regăsire a sinelui.

Autoarea trece cu spontaneitate de la frazele ample descriptive la propoziţii simple, pentru a exprima impactul emoţional şi starea de exaltare în care se află personajele sale, gata oricând de a-şi apăra poziţia sau teritoriul cucerit cu greu.

Instanţa narativă este una auctorială cu perspectivă narativă obiectivă, focalizare şi omniscienţă internă, centrată cu precădere pe Cassia- Alice, dar şi pe celelalte personaje, în funcţie de mesajul pe care vrea să îl transmită autoarea.

Oralitatea stilului este dată de folosirea cu precădere a viitorului popular şi de funcţia poetică prin jonglarea cu metafora, o notă de distincţie a autoarei. Stilul este de o sobrietate copleşitoare, iar registrul lingvistic distins; personajele se comportă vorbesc, gândesc respectând o conduită riguroasă.

Prin sobrietate şi registrul elevat, prin nobleţea personajelor create, aerul solemn şi misterios al întregii scriituri, cartea Norei Fămând se va impune în rândul lucrărilor de înaltă ţinută ale generaţiei. În faţa unei pagini de literatură scrise din inima unui copil, cuvintele se estompează, devin derizorii, aşa că lăsăm cititorul să se exprime.

Prof . DOINA MACARIE