Ioan Pintea: Sperăm ca în această toamnă să putem deschide Casa Colecţiilor şi a Documentelor de Patrimoniu

Managerul Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud, Ioan Pintea, spune despre „Casa Colecţiilor şi a Documentelor de Patrimoniu”, ce se va afla sub egida Bibliotecii Judeţeane „George Coşbuc”, că va găzdui spre vizitare, spre cercetare, foarte multe documente de patrimoniu (carte veche, de colecţii speciale, manuscrise, dactilograme) şi cărţi cu autograf, manuscrise, de la scriitori importanţi.
„ E vorba de restaurarea unei case ce are o simbolistică aparte, aici a locuit, la Bistriţa, fratele poetului naţional, fratele lui Mihai Eminescu, Matei Eminescu. Iată, are şi această semnificaţie, să-i spunem de istorie literară. S-a început restaurarea ei, reconstrucţia ei în luna septembrie 2020. Sperăm ca în această toamnă să putem deschide această Casă a Colecţiilor şi a Documentelor de Patrimoniu. E foarte important că imobilul a fost preluat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud pentru că, trebuie să recunoaştem, această reconstrucţie a casei se datorează preşedintelui Emil Radu Moldovan. Eu mă bucur foarte mult că ea a fost destinată Biblioteci Judeţene „George Coşbuc” pentru că, iată, salvăm o mare parte din valorile pe care biblioteca noastră le deţine şi nu numai valorile pe care biblioteca noastră le deţine, dar şi din valorile pe care le deţin alte instituţii. Pentru că, vă spun în premieră, am avut deja o discuţie cu Înaltpreasfinţitul Mitropolit Andrei şi cu părintele protopop Alexandru Vidican şi, colecţia de carte veche, colecţia de patrimoniu, în jur de 1000 de volume, unde sunt cazanii şi alte cărţi de cult de limbă românească, vor veni aici la Casa Colecţiilor şi a Documentelor de Patrimoniu, le vom muta aici. Sigur, ele vor putea fi cercetare, vor putea fi vizionate, pentru că această casă va avea spaţii de cercetare şi, în acelaşi timp, foarte multe spaţii expoziţionale. Vom avea două săli de lectură, acolo se va putea cerceta, se va putea studia. Nu vom duce acolo numai cartea veche, cartea de patrimoniu, ci vom duce şi carte care sprijină cercetarea. De pildă, vor fi dicţionare, istorie literară, vor fi cărţi din toate domeniile – literatură, ştiinţă, teologie, filozofie, muzică artă. Le vom duce la această casă şi vom face acolo o bibliotecă de artă. Elevii de la Arte vor putea studia acolo ceea ce-i interesează. Vor fi spaţii expoziţionale permanente şi, în acelaşi timp, avem şi o mansardă destul de extinsă unde vom putea deschide şi expoziţii temporare. Pentru început vom duce tot ce avem aici, tot ce înseamnă carte veche, carte de patrimoniu, şi avem peste 20.000 de volume de carte veche. Vor veni 1000 de cărţi de la Protopopiat. De asemenea, eu m-am gândit că ar fi foarte bine ca această Casă a Colecţiilor şi a Documentelor de Patrimoniu să aibă o reprezentare mai extinsă. Adică, iată, avem carte de la Protopopiatul Ortodox Român din Bistriţa, să avem carte şi de la Muzeul „Ion Pop Reteganul”, din biblioteca lui Ion Pop Reteganul, nu multe, câteva volume, dar care i-au aparţinut lui Ion Pop Reteganul. Sigur, va fi colecţia care va aparţine Casei „Ion Pop Reteganul” sau Casei Memoriale „George Coşbuc”. La Năsăud, există o Bibliotecă a Academiei. Am avut o discuţie cu preşedintele Academiei, Ioan Aurel Pop, şi ne-a promis că ne sprijină. În această bibliotecă există foarte multe dubluri, revistele care au apărut la Năsăud şi, de asemenea, există un corpus de carte extrem de important din biblioteca lui Liviu Rebreanu, cu autografe către Liviu Rebreanu, deci, cu mari personalităţi care au acordat autografe pentru Liviu Rebreanu. Am avut o discuţie pe această temă, să aducem şi de acolo, să reprezentăm cumva, în această Casă a Colecţiilor, şi instituţiile care deţin valori, instituţii din judeţul nostru, care să poată fi văzute. În momentul în care vizitatorul, cercetătorul vede aşa ceva, cercetează aşa ceva, el poate să aibă un traseu către instituţia respectivă. Dacă vrea să vadă mai mult legat de Coşbuc, de Rebreanu sau de Ion Pop Reteganul, sigur, se duce la casele memoriale de acolo” declară Ioan Pintea.
Referitor la impact managerul Ioan Pintea afirmă: „ Eu mă aştept să avem foarte mulţi tineri, aşa cum avem la evenimentele bibliotecii noastre, să avem mulţi tineri care să dorească să cerceteze documentele care sunt acolo. Sunt atât de multe documente necercetate şi documente noi pe care le-am adus şi care pot fi cercetate. Ele pot deveni teze de doctorat, pot deveni studii importante. Eu cred că vom avea mulţi tineri, şi nu numai tineri, toţi cei care sunt interesaţi de aşa ceva. Un turist care va veni la Bistriţa nu va trebui să ocolească Casa Colecţiilor şi a Documentelor de Patrimoniu pentru că nu e de ici, de colo, să vezi o carte de la 1475, Biblia tradusă de Sfântul Ieronim, pe care o deţinem aici, sau foarte multă carte în limba germană, limba română, limba maghiară, limba greacă, limba latină, cărţi de la 1500, 1600, nu mai vorbesc despre cărţi de la 1700. Sau să vezi, de pildă, manuscrisele lui Nicolae Manolescu care sunt toate aici, corespondenţa lui cu – şi vă dau doar două exemple - Monica Lovinescu, cu Virgil Ierunca. Nu e de ici, de colo, revistele pe care le-a tipărit, le-a fondat, în America, Dorin Tudoran sau să vezi „Caietele Sburătorul” care i-au aparţinut lui Lovinescu, dar şi multe alte manuscrise – Nichita Stănescu, Ion Alexandru, Marin Sorescu ş.a.m.d. Un preot vrednic, care slujeşte şi la Viena, este şi profesor acolo, a adus în România mai multe documente care i-au aparţinut lui Coşbuc. Printre aceste documente a fost şi brâul tricolor pe care Coşbuc îl purta la sărbătorile naţionale. Am reuşit să intru în legătură cu părintele Cezar Ungureanu (aşa în cheamă) şi l-am convins că trebuie ca o parte din aceste documente să ajungă la Bistriţa şi, sigur, o parte din ele să meargă la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti. Deci, am reuşit să-l conving. I-am spus, printre altele, că părerea mea e că s-ar cuveni ca unele din aceste documente să ajungă la Casa Colecţiilor pentru că, dacă ne gândim la biografia lui Coşbuc, ştim că George Coşbuc, aproape 21 de ani, n-a putut să treacă graniţa, din Muntenia spre Transilvania, venea să se întâlnească cu fratele lui Aurel la Predeal, se vedeau, Aurel venea înapoi în Transilvania, iar Coşbuc mergea înapoi la Bucureşti. Toate scrisorile lui – pentru că vom publica şi corespondenţa Coşbuc, o vom lansa acum, la deschiderea Casei -, în toată corespondenţa lui către părinţi, către sora lui Anghelina, către fratele Aurel, vorbeşte mereu despre acest dor de Năsăud, de Bistriţa. Şi asta l-a convins pe preot. Mi-a spus că l-am sensibilizat şi ne-a donat brâul. E un obiect foarte-foarte important. Avem şi o scrisoare originală, o scrisoare celebră, scrisoarea lui Slavici către Coşbuc, de pe vremea când Coşbuc era student la Cluj, câteva cărţi din biblioteca Coşbuc cu semnătura şi însemnările lui Coşbuc. E cumva o încununare a ceea am făcut în aceşti ani. Acest dar legat de George Coşbuc mi se pare extraordinar, mi se pare aproape un miracol.Deţinem colecţia revistei „Limite” care a apărut la Paris, o colecţie rarisimă. Deţinem colecţia revistei „Bilete de papagal”, scoasă de Arghezi. Aşadar, colecţiile vor fi extinse. Nu va fi numai carte veche, nu vor fi doar colecţiile speciale, pentru că, sigur, avem un cult pentru clasici, dar Casa Colecţiilor va avea săli dedicate lui George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Ion Pop Reteganul, Andrei Mureşanu, Veronica Micle, unde îl vom pune şi pe Eminescu – ştim această mare prietenie dintre ei, această mare iubire dintre ei. Sigur, în acea sală îl vom pune şi pe Matei Eminescu, pentru că e casa în care el a stat în ultimii cinci ani de viaţă. Deci, şi cercetătorul va avea ce face acolo, dar şi vizitatorul va avea ce vedea acolo”.
Clădirea păstrează liniile şi desenele artistice pe care le-a avut vechea casă şi care sunt făcute de către Mirela Trăistaru.