Gavril Ţărmure: Avem o toamnă culturală bogată la Bistriţa. Nu stăm chiar degeaba

Toamna culturală aduce surprize la Bistriţa.
Gavril Ţărmure, managerul Palatului Culturii Bistriţa, declară: La Bistriţa va avea loc un eveniment foarte important – „Legendele cetăţii” – care conţine o posibilitate de întâlnire a bistriţenilor cu artişti de diverse genuri, şi locali, şi invitaţi. Printre altele, în primul rând vor fi puşi în evidenţă tinerii din Bistriţa care abordează genuri muzicale clasice, dar şi mai comerciale, rock, jazz, folk. În cadrul acestui eveniment, care va avea loc între 22-24 septembrie, vor apărea în faţa publicului din Bistriţa formaţii de rock şi cântăreţi de folk pregătiţi de Claudiu Copaciu, un profesor foarte vrednic, care a reuşit foarte mari performanţe cu copiii pe care i-a pregătit. Vom avea trei formaţii rock, măcar unul în fiecare zi, şi vor fi 9-10 cântăreţi de folk care vor cânta în deschideri. Apoi vor fi formaţiile invitate. Eu am avut ideea unui festival de jazz, dar mi-a plăcut foarte mult acest generic – „Legendele cetăţii” – pe care l-a propus primarul, dacă nu mă înşel, fiind susţinut şi de alţi oameni care lucrează la Primărie sau în cadrul unei instituţii ale Primăriei. Eu am vrut să fac un festival de jazz care să se numească „Jazz la turn”, pentru că scena vrem să o amenajăm în spatele Turnului Dogarilor, în acea grădină unde s-au mai făcut evenimente şi degustare de vinuri, dar şi alte spectacole, inclusiv de jazz, anul trecut. În fiecare zi, va fi cel puţin un cap de afiş dintre formaţiile de jazz. În 22, va veni o formaţie de jazz foarte bună de la Iaşi, cu Liviu Mărculescu. Liviu Mărculescu mi-a fost coleg, e cu un an mai mare decât mine, şi cu el a cântat Anca Parghel foarte mulţi ani, Dumnezeu s-o odihnească prin ceruri, unde se găseşte. Cred că Anca a fost cea mai mare cântăreaţă de jazz din România, alături sau împreună cu Aura Urziceanu, dar şi altele, dar care n-au ajuns la strălucirea lor. Liviu Mărculescu, câţiva ani buni, la începutul anilor 80, a cântat împreună cu Anca, pe urmă Anca a plecat şi a devenit profesoară la Conservatorul din Bruxelles. Liviu Mărculescu are o formaţie foarte interesantă. El cântă la trombon împreună cu un alt tânăr trombonist, fiul lui Romeo Cosma care e şeful Catedrei de Jazz de la Conservatorul din Iaşi. El este pianist. Băiatul lui a făcut trombon şi pian, dar şi secţia de compoziţie la Conservatorul din Iaşi şi apoi a făcut trei ani de perfecţionare la Conservatorul din Regensburg, unde a făcut numai jazz şi a devenit jazzman extrem de performant şi foarte-foarte bun. Împreună cu ei mai sunt cei de la pian, bas şi tobe. Ei vor evolua vineri, alături de tinerii despre care am amintit. Sâmbătă va cânta Maria Răducanu, iarăşi o cântăreaţă foarte specială şi foarte iubită de public, împreună cu Krister Jonsson, chitarist din Danemarca. Au mai fost la Bistriţa, în iarnă. Eu îi iubesc foarte mult pe cei doi pentru că sunt foarte profesionişti. Maria este sevă în talent, în tot ce face, cântă şi propune, iar Krister Jonsson este extrem de profesionist şi fac o echipă foarte convingătoare, foarte performantă. Duminică vor fi trei trupe de jazz de primă mână: Mircea Tiberian la pian şi Nadia Trohin la voce, care vor face un recital de jazz românesc, poate chiar cu tangouri sau piese din perioada interbelică, sigur tratate în mod jazzistic. Mircea Tiberian este cel care a înfiinţat catedra de jazz la Conservatorul din Bucureşti acum vreo 35 de ani, Nadia i-a fost asistentă şi a devenit şi ea profesoară la Conservatorul din Bucureşti. Sunt foarte buni şi ei. Va mai fi Trupa Trigon de la Chişinău care, după părerea mea, este una dintre cele mai bune trupe de jazz din Europa, în frunte cu Anatol Ştefaneţ, el este liderul trupei. Au luat o lume de premii la toate festivalurile-concurs din toată lumea. Eu îi iubesc foarte mult pentru că sunt extrem de talentaţi. În final va fi Dima Belinski & DS Project Orchestra. Dima Belinski este profesor la catedra de jazz de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. El a mai fost la Bistriţa acum 25-30 de ani, când era foarte tânăr, atunci terminase Conservatorul. Pe urmă a plecat vreo 20 şi ceva de ani în America, s-a întors de vreo doi ani şi face un mic band extraordinar. L-am mai adus la Bistriţa în luna mai, când au fost evenimentele de resfinţire a Bisericii Evanghelice. Au cântat tot acolo. Au fost fascinanţi şi de aceea am vrut neapărat să-i mai aducem şi acum. Pe lângă aceste evenimente muzicale-culturale vor fi şi cele care ţin de cultura vinului şi de cultura gastronomică. Oameni care au performanţe în această îndeletnicire vor fi prezenţi la Bistriţa. Organizăm acest eveniment împreună cu Asociaţia „Produs în Bistriţa-Năsăud” şi sperăm să fie trei zile de încântare pentru bistriţeni, să poate beneficia de cât mai multe şi mai variate evenimente. Urmează „Toamna bistriţeană”, la începutul lunii octombrie. Vrem să-l aducem la Bistriţa, pentru că nu a mai fost de mult, pe marele pianist Eduard Kunz. Probabil va veni spre sfârşitul lui octombrie, după ce mă voi întoarce şi eu din concediu. Vreau să mai facem măcar un recital cu Ştefan Pop, pe care sper să-l prind liber, pentru că şi el este un artist european extrem de solicitat. Trebuie să facem neapărat un concert simfonic, trebuie să finalizăm CD-ul „Tudor Jarda 100” care acum se multiplică. L-am cam lăsat în pace, ca să fiu sincer, aproape tot anul acesta, nu am insistat, dar trebuie să-l finalizăm şi să facem şi o lansare de CD. Cântă Alexandru Tomescu cu vioara lui Stradivarius, cântă Concertul pentru vioară de Tudor Jarda, dar şi o simfonie de Tudor Jarda. Vom vedea cum facem, poate combinăm, să fie concertul Tudor Jarda ori o simfonie clasică cunoscută, ori încă un concert pentru vioară. Sunt în lucru şi le vom termina. Va trebui să facem, de asemenea, o prezentare de CD Cezar Ivănescu. I-am scos două CD-uri dar nu le-am prezentat încă - Doina – închinare lui Eminescu şi Rozarium. Sunt două titluri în care cântă Cezar Ivănescu cu acompaniamentul unei trupe de jazz foarte performantă. Din păcate, din acea trupă câţiva au murit, deşi erau tineri. A murit prietenul meu Pedro Negrescu, contrabasist, şi dirijorul Noii Orchestre Transilvane. A fost în mai multe rânduri aici, la Bistriţa. Din păcate, a avut nenorocul să moară anul trecut, la 51 ani, parcă. Noroc că am imprimat CD-ul din concert cu Alexandru Tomescu pentru că am avut în strategia noastră şi ideea de a rămâne ceva, să fie nişte documente. Am scos un CD cu muzică populară a Orchestrei noastre, a Centrului Cultural Municipal, „Cununa de pe Someş”, o formaţie veche şi foarte iubită. De asemenea, am scos CD-urile de muzică şi poezie ale lui Cezar Ivănescu, urmează să scoatem, să fie finalizat CD-ul „Tudor Jarda 100”, pentru că Tudor Jarda a fost un înaintaş de-al nostru cât se poate de onorabil şi care ne-a făcut mari servicii prin faptul că el se prezenta că e din Bistriţa deşi s-a născut la Cluj, tatăl lui a fost primul secretar al Universităţii din Cluj în limba română, în 1919 când s-a înfiinţat. L-a chemat Sextil Puşcariu care era la Cluj, el fiind la Năsăud secretar al Fondurilor Grănicereşti. L-au chemat la Cluj, spunându-i că au nevoie de jurişti români pentru că se făcea o universitate în limba română. Cu tot spiritul lui patriotic, el s-a dus la Cluj şi acolo s-au născut copiii lui, respectiv Tudor Jarda şi fratele lui. Radu Jarda, care a fost profesor la Politehnică, la Cluj. Din păcate tatăl lor a murit de foarte tânăr, a făcut o dublă pneumonie şi a murit. La începutul primăverii a făcut pariu cu cineva că trece Someşul înot şi, printre sloi de gheaţă a trecut Someşul dar a făcut şi dublă pneumonie şi a murit. Şi atunci familia s-a întors la Bistriţa. Grigore Pletosul era bunicul lor dinspre mamă, ctitorul primei Biserici Ortodoxe din Bistriţa de pe str. Odobescu, şi el i-a crescut. Tudor Jarda, peste tot pe unde se ducea şi era întrebat de unde e, spunea că s-a născut la Cluj dar că el e din Bistriţa. Este un compozitor atât de iubit, a fost maestru şi profesor la sute de profesori, la rândul lor, din acest judeţ. El a înfiinţat un institut pedagogic la Târgu Mureş, a fost directorul Operei Române din Cluj, a fost o mare personalitate dar nu prea mai vorbeşte nimeni despre el. Am zis facem un concert în memoria lui şi să facem un CD cu Tudor Jarda. Ar trebui să facem încă un CD cu creaţia lui corală care este 100% genială. Nimeni nu a scris, poate Alexandru Paşcanu, Sabin Păuţa...Luna noiembrie va fi plină de evenimente. Vom avea Adunarea Etnologilor din România, Festivalul de Folk. În septembrie, mai avem un turneu a Noii Orchestre Transilvane în Republica Moldova, la Cahul. Nu stăm chiar degeaba”.