Faraonul TUTMES al III-lea (1482-1450 î.Hr.)

   Inițierea în fascinanta, tumultoasa și multimilenara istorie a Egiptului antic o datorez profesorului de istorie veche universală din anii studenției, Achim Popescu. Acesta a stat 10 ani în Egipt și întors în țară ca profesor la Facultatea de istorie din București, ne-a ținut opt cursuri despre Egiptul antic. Parcă îl văd și acum pe distinsul profesor care avea o statură impunătoare, purta totdeauna un costum negru, cămașă albă și cravată neagră. Ne impresiona prin vastele sale cunoștințe despre Egiptul antic, fapt pentru care studenții îl poreclisară   ...   „Faraonul”. Mult am buchisit pentru a reține numele faraonilor din diferite dinastii și faptele lor. Un coleg mai silitor, înainte de examenul de la istorie veche universală, după ora 11, când stingeam lumina în cameră, se ducea la baie și sta cu picioarele într-un lighian cu apă rece ca să nu îl apuce somnul și repeta dinastiile din Egiptul antic și faraonii. Când am ajuns să predau la clasa a V-a istoria antică, am rămas surprins că se aminteau doar doi faraoni, Tutmes al III-lea și Ramses al II-lea.

   Revăzând cursurile despre istoria Egiptului antic scrise de mână, acum mai bine de un jumătate de secol, dar și din alte surse de informare, inclusiv un spelndid articol publicat în revista Magazin istoric din luna februarie 2024 despre oștenii Egiptului antic, am încercat să prezint pe scurt câteva informații despre faraonul Tutmes al III-lea.

   Acesta făcea parte din dinastia a XVIII-a tebană în timpul căreia Egiptul antic ajunge la cea mai mare extindere teritorială și înflorire economico-culturală. A condus Egiptul antic între anii 1482-1450 î.Hr. , după moartea reginei Hatșepsut. Faptele din timpul domniei sale sunt gravate cu hieroglife pe pereții din blocuri de piatră ai templului Zeului Amon de la Karnak, pe Valea Nilului și descriu numeroasele campanii militare organizate de faraon împotriva vecinilor mai puternici dar și pentru extindere teritorială ori acaparare de resurse. Rezultatul a fost înfrângerea dușmanilor și extinderea teritorială spre est, sud și nord sub forma unui imperiu întins, cum nu fusese până atunci. Multiplele campanii militare l-au împiedicat pe faraon să ridice construcții monumentale, totuși, pe Valea Regilor, la Karnak, chiar păstrate parțial, hieroglifele descifrate de egiptologi începând cu J. F. Champollion, amintesc faptele acestui faraon, a cărui mumie se păstrează la Muzeul de Istorie din Cairo  începând cu anul 1881, unde poate fi contemplată alături de alte vestigii arheologice.

 Prof.  Augustin Rus