Emilia Bumb Ometiţă: Priviţi oamenii, viaţa şi satul românesc numai cu iubire!

Vorbim despre cultura tradiţională din Bistriţa-Năsăud cu Emilia Bumb Ometiță, Şef Serviciu Cultură Tradiţională şi Multimedia Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud de la Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud. Ne bucurăm de apariţia unei publicaţii deosebite – Revista ilustrată - care oglindeşte tot ceea ce are mai bun şi mai frumos acest judeţ.
Rep.: - Recent a fost lansată „Revista ilustrată”.  Aş vrea să începem chiar cu acest nume. Când aţi hotărât, la Centrul Judeţean pentru Cultură, să apară această publicaţie?
Emilia Bumb Ometiţă: - „Revista Ilustrată” este o publicaţie care este editată de Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, sub egida Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, o revistă pe care noi am decis să o publicăm. Am lucrat la ea în anul 2023, însă ea are un parcurs deosebit în instituţia noastră pentru că seria nouă a fost iniţiată în anul 2004, de şeful serviciu Cultură Tradițională pe atunci, preotul Ioan Pintea, actualmente managerul Bibliotecii Judeţene. Seria nouă, ediţia 2023, a fost iniţiată de Alexandru Pugna, managerul actual al instituţiei noastre. Am inițiat acest demers cultural, considerând că „Revista ilustrată” este un document despre cultura populară, literatura, artele din judeţul Bistriţa-Năsăud, o oglindă a activităţii tuturor serviciilor de specialitate din instituţia noastră. Trebuie să mai precizăm faptul că „Revista ilustrată” respectă întru totul modelul pe care l-a avut iniţial, şi anume revista care a fost gândită şi publicată de redactorul responsabil de atunci, marele folclorist, cercetător şi cărturar Ion Pop Reteganul, împreună cu editorul, preotul Ioan Baciu, în anul 1898, iar anul I al revistei şi primul număr a apărut în luna ianuarie. Ne bucurăm foarte mult că, iată, în luna ianuarie a anului 2024, revista a fost lansată cu un nou număr, care considerăm că este deosebit, pentru că este color în totalitate, motiv pentru care aş vrea să mulţumesc celor care m-au susţinut în ideea de a avea ilustraţiile color, pentru că în acest mod, toată frumuseţea pe care am încercat s-o redăm prin fotografii poate să ajungă mai uşor la sufletul privitorilor şi a celor care, până la urmă, se bucură de rezultatele muncii noastre. Este o revistă cu numeroase ilustraţii despre judeţul nostru, locurile frumoase, oameni, tradiţii, meşteşuguri, tezaurele umane vii care există la noi în judeţ. Şi, aşa cum am precizat la lansare, revista, în totalitate, cuprinde materiale despre judeţul nostru. Este o realizare deosebită şi vreau să-ţi mulţumesc foarte mult pentru că mi-ai fost alături în tot acest demers, eu fiind cumva încărcată de munca concretă şi reală la realizarea revistei încă din 2004. Redactor şef e, până la urmă, o funcţie care presupune multă muncă, multă concentrare, multă atenţie consumată, răbdare, dăruire. Am încercat să redăm în revistă tot ce are mai frumos judeţul nostru pentru că este un judeţ valoros, în plan naţional. De aici au plecat simboluri folclorice, personalităţi culturale, academicieni, mari artişti ai României. Şi atunci, având această bază, acest tezaur local, ar fi păcat să nu putem să-l valorificăm într-o revistă de specialitate, aşa cum este „Revista ilustrată”. Şi cred că Ion Pop Reteganul ar fi mândru că am continuat această muncă. Întâmplător sau nu, s-a întâmplat să fiu eu acolo, la Centrul Judeţean pentru Cultură, însă nu am fost singură, am avut alături şi colegii din Serviciul de cercetare şi promovare a culturii tradiţionale, v-am avut pe dumneavoastră şi i-am avut pe toţi colaboratorii deosebiţi care au trimis materiale, pe artistul fotograf Ioan Şuşca care, iată, ne-a dăruit această frumoasă fotografie – spuneam la lansare, dureros de frumoasă – care întruchipează un ţăran aflat pe câmp, de Sâmedru, la culesul cartofilor, o fotografie extraordinar de frumoasă, ilustrând oamenii minunaţi pe care-i avem, care muncesc, care sunt cinstiţi, care se luptă să păstreze valorile noastre naţionale, obiceiurile, tradiţiile, pe care şi noi avem datoria să le ducem şi să le transmitem generaţiilor care urmează.
         Rep.: - „Revista ilustrată”, aşa cum spuneam şi eu la lansare, este o adevărată carte de vizită pentru ceea ce înseamnă tradiţiile noastre. Te felicit, ştiu că ai lucrat foarte mult la ea până când a ajuns la această formă de publicare. Felicit şi Editura Şcoala Ardeleană pentru că are o ţinută deosebită, este ca o carte-obiect, dacă vreţi, pe care s-o citeşti şi pe care să o ţii şi lângă suflet, dar şi în bibliotecă îţi place plăcere să o vezi. S-au marcat şi 170 de ani de la naşterea folcloristului Ion Pop Reteganul şi a fost, într-adevăr, o sărbătoare deosebită. Îmi aduc aminte cu mare drag şi de lansarea primului număr, atunci am intrat şi eu în presă, prin 2002, odată cu înfiinţarea Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, şi atunci te-am cunoscut la birou, alături de artista Valeria Peter Predescu, şi ea prezentă la primele numere. Iată, timpul a trecut şi mulţi dintre oamenii importanţi ai judeţului nostru, dintre personalităţile noastre, au trecut într-o stea. În acest număr aţi realizat un portret deosebit şi domnului director, Nicolae Gălăţean, pentru că pe vremea domniei sale s-au făcut toate aceste lucruri frumoase, s-a iniţiat revista, s-au revigorat o serie de ansambluri în tot judeţul, a fost o activitate bogată. Vă felicit pentru că aţi reînceput – iată, în acest an se împlinesc 20 de ani de la primul număr din seria nouă, ca să zic aşa. Cum vezi parcursul, din 2004, până astăzi a ceea ce se întâmplă în judeţul Bistriţa-Năsăud? A fost la fel de uşor să aduni materialele, avem teme despre care să scriem?
Emilia Bumb Ometiţă: - Sigur că da. „Revista ilustrată” a avut întotdeauna o bază reală, sunt materiale care s-au întocmit pe baza cercetărilor pe care le-am efectuat în judeţ. Eu am avut marea bucurie şi onoare să fiu colegă de birou şi, pot să spun, prietenă dragă a Valeriei Peter Predescu, împreună cu care mergeam pe teren de la Centrul Judeţean pentru Cultură şi căutam oameni, rapsozi populari, meşteşugarii noştri, cei care lucrau într-adevăr arta populară autentică, Valeria Peter Predescu fiind şi foarte riguroasă din acest punct de vedere, şi foarte selectivă. Am văzut-o cum aborda oamenii, cum discuta cu ei, eu fiind, pe atunci, o proaspătă absolventă a Facultăţii de Litere, Secţia Română-Etnologie, însă am fost foarte pasionată de acest segment al etnologiei, motiv pentru care am şi rămas în această specialitate. Sigur că materiale au existat şi au venit către instituţia noastră pentru că, deja, „Revista ilustrată” avea un istoric. Se ştia că Ion Pop Reteganul a lucrat mult, cu devotament, că a fost un pasionat culegător de folclor. Şi din această cauză, rubricile pe care le avem în revistă, de altfel extrem de variate, şi care se adresează unui public divers, pentru că sunt rubrici care merg de la studii şi sinteze de specialitate la articole de religie şi cultură, literatură, articole care se adresează creatorilor populari, au în centru artiştii noştri profesionişti sau pe cei din sfera culturii tradiţionale. De asemenea, avem pagini care se referă la diaspora românească. Avem şi acolo reprezentanţi de seamă din judeţul nostru care se luptă pentru apărarea valorilor noastre naţionale şi noi trebuie să-i facem cunoscuţi şi aici. De asemenea, avem paginile de literatură care au rămas în directa coordonare a preotului Ioan Pintea care mi-a fost alături şi care iubeşte „Revista ilustrată”, pentru că, în primul rând, a fost iniţiatorul seriei noi, dar şi pentru că şi-a dat seama ce important este ca acest proiect editorial să rămână în judeţul nostru şi noi să mergem mai departe, încercând să aducem în paginile revistei oameni care într-adevăr merită să fie promovaţi, materiale frumoase, de specialitate, dar şi din folclorul judeţean. Nu am fost singuri, v-am avut şi pe dumneavoastră şi, pot să spun că Menuţ Maximinian nu este doar un colaborator al Centrului Judeţean pentru Cultură, îmi este şi un prieten foarte drag, îl cunosc încă de când era foarte tânăr, i-am urmărit evoluţia şi mă bucur că am avut ocazia să-l văd înflorind, crescând frumos, devenind un scriitor apreciat în plan judeţean şi naţional, un cercetător asiduu, un om pasionat de cultura noastră tradiţională, iată, actualmente şi doctorand, va studia mai profund cultura şi tradiţiile de la noi din judeţ. Nu este un elogiu, sunt meritele dumneavoastră şi trebuie să precizez acest lucru. Aţi fost alături de revista noastră şi de toate evenimentele frumoase şi de oamenii care se luptă pentru a păstra cultura noastră tradiţională. 
Rep.: - Am crescut cu Centrul Judeţean pentru Cultură şi întotdeauna am spus că, în momentul în care am ajuns la ziarul „Răsunetul”, domnul director Adrian Mănarcă l-a sunat pe domnul Nicolae Gălăţean ca să mă înveţe, să ştiu şi eu cât de cât, ce înseamnă această parte de cultură. Mă bucur tare mult că de atunci păstrăm o prietenie aparte – aşa şi trebuie – pentru promovarea valorilor culturale. Vreau să mai menţionez faptul că, în acest an, se împlinesc 75 de ani de la naşterea a doi oameni deosebiţi, prieteni de-ai noştri, dar în acelaşi timp oameni care au făcut lucruri frumoase pentru judeţul nostru şi care au medalioane în „Revista ilustrată” – Andrei Moldovan, în 2 februarie sunt 75 de ani de la naştere, a fost preşedintele Societăţii Scriitorilor din judeţul Bistriţa-Năsăud, înfiinţată tot sub aripa Centrului Judeţean pentru Cultură; şi, de asemenea, părintele Timoftei Găurean, un părinte pasionat de cultura tradiţională care a adus cărţi atât de frumoase în faţa noastră, care a realizat un muzeu deosebit în casa parohială de la Agrieş şi a făcut şi Festivalul „Jocul de la Agrieş, de sub Dealul Secăturii”, ş.a.  Îți mulţumesc în numele lor, de acolo de sus, în numele oamenilor care apreciază cultura adevărată, pentru faptul că ai avut grijă ca fiecare segment să fie în revistă şi pentru faptul că sunt oamenii frumoşi ai judeţului. Aici este câştigul „Revistei ilustrate”. Sunt oamenii frumoşi care, poate, nu apar toată ziua pe ecrane, care sunt oameni de omenie la locul lor, de multe ori stau acolo şi poate nu-i cunoaştem foarte bine, dar ei sunt oamenii valoroşi ai acestui judeţ. M-am luminat şi eu când am văzut tezaurele umane vii prezente la lansare, rapsozii noştri şi oamenii deosebiţi ai judeţului. Pentru ei trebuie să luptăm, pentru ei lupţi şi tu, şi te apreciez pentru acest lucru.
Emilia Bumb Ometiţă: - Mereu am considerat că, noi, cei care lucrăm în instituţiile de cultură, trebuie să fim apărătorii valorilor noastre locale pentru că au nevoie ca instituţiile de cultură să le fie aproape. Se simte această nevoie şi, cu atât mai mult în ultimii ani, am încercat să fim prezenţi, să le fim alături, chiar dacă, poate, resursele au fost mai limitate ca în anii trecuţi, când se derulau sute de activităţi, însă o să ne concentrăm mai mult pe publicaţiile de specialitate încercând astfel să aducem în lumină oameni care sunt în arealul judeţului nostru, în satele noastre frumoase şi să îi prezentăm aşa cum merită. Sunt Tezaure umane vii, aşa cum ai precizat şi tu, care pot reprezenta cultura noastră naţională întotdeauna cu cinste, ne fac nouă cinste, iar noi suntem datori să-i punem în valoare. „Revista ilustrată” este un proiect care sperăm să continue, le mulţumesc foarte mult tuturor celor care au trimis materiale, artistului fotograf Ioan Şuşca pentru fotografia care-l ilustrează pe badea Inaşcău din Sângeorz-Băi. Le mulţumesc colegilor mei care mi-au fost alături, managerului Alexandru Pugna, doamnei Daniela Dospina, contabilul şef de la instituţia noastră, tuturor celor care au înţeles demersul pe care noi l-am dus mai departe, onorând „Revista ilustrată” editată de Ion Pop Reteganul, încercând să avem acolo materiale de mare valoare, aşa cum am spus şi la lansare, este o revistă valoroasă şi frumoasă pentru că judeţul Bistriţa-Năsăud este un judeţ valoros, cu oameni frumoşi, cu obiceiuri şi tradiţii care merită să fie puse în lumină şi în pagini, de revistă sau în cărţi, cataloage şi albume ilustrate.
Rep.: - De-a lungul celor 13 numere, alături de revistă a fost mereu fotograful Ioan Şuşca care are nişte fotografii extraordinare. Doar el a putut surprinde aşa ţăranul nostru. Şi acesta este ţăranul nostru, într-adevăr, nu suntem doar în straie de sărbătoare, pentru că majoritatea timpului suntem pe câmp, cu gândurile, cu suferinţele, cu necazurile, fiecare în parte, cu sapa lângă el, spunând o rugăciune sau poate gândindu-se la copii, poate gândindu-se la ziua de mâine. Ţăranul nostru nu-şi făcea planuri foarte mari, ci doar spunea „Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, mâine vom merge la... cartofi, la sapă ş.a.”. Trebuie să arătăm şi în acest fel ţăranul nostru. Eu consider că este cea mai frumoasă copertă de până acum. Nu ştiu de ce îmi este aşa de dragă.
Emilia Bumb Ometiţă: - Mă gândeam că va stârni uşoare controverse, până la urmă, ne-am consultat noi, colegii. Am avut mai multe modele dar, până la urmă, s-a optat în totalitate pentru această fotografie. Tuturor le-a fost dragă pentru că era o fotografie poate mai greu de privit în primă instanţă, dar extrem de profundă şi care reprezintă, până la urmă, imaginea ţăranului român cu chip frumos, dar cu mâinile atât de muncite. Cred că este o reuşită şi din acest punct de vedere. Aş vrea să mai precizez faptul că m-am bucurat foarte mult, în primul rând, pentru că am reuşit să refacem, din scurte fragmente, poveşti de viaţă ale unor personalităţi judeţene. Şi mă refer aici la oameni care au lucrat în instituţia noastră sau care au reprezentat cultura locală în plan naţional şi internaţional. Sunt portrete ale unor artişti mari, şi mă refer aici la maestrul Ştefan Cigu, la colegii noştri de la Ansamblul Profesionist „Dor Românesc” – Eugen Tuţi Hoca, directoarea Rozalia Fucă Tomescu, artistul şi muzicianul Viorel Simionca, profesoara Elena Dimitriu, oameni minunaţi care întreaga viaţă şi-au dedicat-o culturii şi artei. Colegul nostru, Eugen Pop, care s-a ocupat de paginile destinate artei cu materiale deosebite; Diaspora, aici ai putea să intervii pentru că ai şi fost prezent la aceste proiecte internaţionale...
Rep.: - Asociaţia Salva de la Madrid, doamna Ica Tomi. Şi mă bucur tare mult că ai aşezat şi acest capitol – Diaspora – pentru că, într-adevăr, acolo se luptă inclusiv pentru păstrarea limbii române. Au cursuri de Limba română, cursuri de cusut, de tradiţii ş.a. Te felicit pentru acest lucru.
Emilia Bumb Ometiţă: - Să nu uităm de interviul deosebit pe care Menuţ Maximinian l-a realizat cu managerul nostru, Alexandru Pugna, un mare artist al României, dar, iată, şi cu implicare în strategia, în planurile şi proiectele culturale ale judeţului Bistriţa-Năsăud. Sperăm, în continuare, să fie un luptător şi un apărător al oamenilor valoroşi. În teritoriu, în judeţul nostru, să ştiţi, cultura tradiţională are nevoie de sprijin. Noi toţi, împreună, putem să luptăm pentru a ajuta şi ansamblurile tradiţionale, oamenii care lucrează în domeniu, pe cei care sunt creatori în domeniul artei populare, toţi trebuie promovaţi pentru că şi acolo e nevoie de resurse şi nu se poate fără o prezenţă şi o luptă împreună.
Rep.: - O luptă împreună..
Emilia Bumb Ometiţă: - Considerăm că sunt roade ale muncii noastre împreună şi tuturor le mulţumim pentru colaborare.
Rep.: - Mai precizăm, dintre portrete, pentru că îmi sunt dragi numele acestea, pentru că sunt trecuţi la Tezaure Umane Vii, Teodora Purja, Ana Bodescu, regretatul ceteraş Ionică Moldovan...
Emilia Bumb Ometiţă: - Avem pe domnul Nicolae Sava, mare creator de instrumente muzicale...
Rep.: - Iar dintre artişti pe Domnica Dologa...
Emilia Bumb Ometiţă: - Dar şi Floarea Cosmi, ultima opincăreasă din Ţara Năsăudului. Pentru toţi am realizat materiale deosebite cu care au participat la acel proiect de decernare a titlurilor de Tezaur Uman Viu. Câţiva au şi reuşit să obţină acel titlu, motiv pentru care ne bucurăm foarte mult. Sunt prezenţi acolo cu fotografii frumoase pentru că merită să fie promovaţi. Sunt oameni care rămân modele pentru generaţiile viitoare şi tocmai de aceea am încercat să avem ilustraţii frumoase şi materiale consistente. Îi mulţumesc foarte mult şi tehnoredactorului „Revistei ilustrate”, domnul Adrian Năstase, un colaborator deosebit, un om minunat care ne-a ajutat, dar şi domnului Vasile Dâncu care, iată, tot bistriţean de-al nostru, ne-a ajutat, prin editura pe care o conduce, să publicăm şi să scoatem această revistă într-o variantă extraordinară, frumoasă, după o muncă titanică, aş putea spune, dar efortul a meritat şi ne bucurăm foarte mult pentru această oglindă a activităţilor noastre, dar şi a culturii judeţului Bistriţa-Năsăud.
Rep.: - Dacă pe cineva nu am pomenit, ne iertaţi, sunt foarte multe nume în revistă...
Emilia Bumb Ometiţă: - Să nu uităm paginile de Religie. Acolo am avut binecuvântare din partea Preasfinţitului Episcop Macarie Drăgoi, conjudeţeanul nostru, care a trimis material şi fotografii frumoase, părintele Nicolae Feier, părintele Emanuel Vidican. Tuturor le mulţumim. 
Rep.: - Un mesaj scurt, de final.
Emilia Bumb Ometiţă: - Îmi place să scriu, în general, în mesajele mele pe carte sau revistă că le doresc tuturor să privească oamenii, viaţa şi satul românesc numai cu iubire.
Rep.: - Vă mulţumim. Îndemnul meu este să vă faceţi rost de „Revista ilustrată” de la Centrul Judeţean pentru Cultură pentru că este un balsam pentru sufletul dumneavoastră şi pentru îmbogăţirea cunoştinţelor în ceea ce înseamnă tradiţiile din judeţul Bistriţa-Năsăud.
Menuț Maximinian

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5