Virtus Romana Rediviva – nr. 13

Almanahul cultural-ştiinţific „Virtus Romana Rediviva” a ajuns la nr. 13, ieşind de sub tipar la Editura Napoca Star din Cluj-Napoca, la începutul acestei luni. Publicaţia apare din iniţiativa năsăudenilor şi bistriţenilor stabiliţi în bătrânul oraş de pe Someş. Ca şi celelalte numere de până acum şi în acest al treisprezecelea găsim o stufoasă paletă cu activităţile societăţii clujene desfăşurate pe parcursul anului 2011, reverberaţii culturale, lirice, istorice şi ştiinţifice. În posesia noului număr din „V.R.R.” am intrat prin amabilitatea domnului profesor universitar doctor Ironim Marţian – redactorul şef al prestigiosului almanah, care-l are redactor pe doctorul în istorie Vasile Tutula şi secretar de redacţie pe Dinu Ureche, un „trio” de cinci stele.
Pagina de gardă este „ocupată” de Zaharia Boiu – secretar I al Astrei, redactor al revistei „Transilvania” (1893-1895); membru corespondent al Academiei Române (1877), prin publicarea poemului „În onoarea năsăudenilor” cu ocazia celor 150 de ani de ASTRA. (Poezia a fost prezentată la Adunarea Generală a ASTREI de la Năsăud din 22-23 octombrie 1893, dar şi în revista „Transilvania”, 1893).
Scriitorul Teodor Tanco ne prezintă „Constatările critice, îndreptări şi completări la cartea „Wir Nosner” (Noi, năsăudenii), prezentată de autor la centenarul Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu” din Bistriţa (2010), carte apărută la Nurnberg în 2010 (bilingv germană-română).
Despre cartea scriitorului spaniol Jesus Pardo „Conversaţii despre Transilvania. Călătorie de-a lungul a cincisprezece veacuri” ne „povesteşte” col. (r.) dr. Vasile Şt. Tutula, care recomandă lucrarea cât mai multor „istorici, profesori de istorie, tuturor acelora care iubesc istoria sinceră şi reală, fără omisiuni”, carte în care autorul spaniol „dă o lecţie aspră iredentiştilor unguri…”.
O sinteză despre cartea lui Teodor Şandor „Munţii Apuseni, cetate a rezistenţei româneşti împotriva ocupaţiei străine” ne pune la dispoziţie prof. univ. dr. ing. Barbu I. Bălan, preşedintele Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memoria 1940-1945”.
Profesorul universitar doctor Ironim Marţian ne dă amănunte despre „Înfiinţarea protopopiatului Năsăudului (1715-1722). Primul protopop sau arhidiacon Atanasie Anton (1722-1757). Prof. Ion Poenaru din Dej ni-l aduce în prezent pe „Preotul Ioan Rebreanu din Chiuza”, prin publicarea scrisorii primită de la Alexa Rocnean în 25 octombrie 1884, în timp ce se afla la Teologia din Budapesta.
Poeta Veronica Oşorheian dedică câteva pagini memoriei compozitorului Tudor Jarda. Despre „Arhaic şi creştin în cultura populară someşană” – Contribuţia copiilor la credinţa populară maghiară, basme şi legende culese din municipiul Dej – ne spune Kosa Alexandru Robert.
Documente inedite din timpul Districtului grăniceresc năsăudean ne pune la dispoziţie col. (r.) dr. Vasile Tutula în „Moştenirea în localităţile grănicereşti năsăudene. Testamentul lui Dănilă Bob din Maieru” (5 noi. 1796). Despre satul reflectat în poezia Veronicăi Oşorheian ne „povesteşte” cercetătorul ştiinţific doctor Gabriela Mircea, iar Elena Buică ne readuce în actualitatea povestea de dragoste visată de toţi tinerii „Veronica Micle: cea mai frumoasă poveste de iubire din literatura română”, alături de câteva aforisme şi poezii ale nemuritoarei muze eminesciene.
Colonelul (r.) Ioan Cârcu ne întoarce în istorie vorbindu-ne despre „Căpitanul Artenie Cârcu (1814-1899), un demn urmaş al grănicerilor năsăudeni”, iar Leon Iosif Grapini ne pune în faţă fragmentele „Jurnal de cetate” şi „Dragoste şi război” din romanul „Memorialul cetăţii”. Apoi, Veronica Oşorheianu ne spune o poveste tristă „Undeva, un Crăciun fără colinde”, iar Dinu Virgil pune „Puţină miere peste destulă cenuşă” vorbindu-ne despre cartea Voichiţei Pălăcean Vereş, „Miere peste cenuşa zilei”.
Alexandru Florin Ţene ne vorbeşte despre esenţa istoriei care constă în consemnarea marilor evenimente ale vieţii publice şi a influenţei lor asupra oamenilor în „Revolta eroilor din oglinda răufăcătorilor „Cele două valenţe ale eroilor)” şi „Rolul literaturii de după Marea Unire în europenizarea României”, precum şi poezii proprii. Avem, de asemenea, bucuria de a citi şi din poeziile Ravecăi Vlaşin din volumul apărut recent şi câteva cuvinte despre „copiii” artistei bistriţence „Virginia Brănescu între virtuţile pensulei şi cele ale condeiului”.
Gavril Moisa – secretarul Ligii Scriitorilor Români face „Portret de scriitor: Valeri Toderici”, din Cluj-Napoca, urmat de un poem al lui Toderici.
Despre autorul „masivului” volum „Istoria renumitei familii MĂLAI din Transilvania, Leşu, judeţul Bistriţa-Năsăud. Repere genealogice (1689-2005) – Marius Mălai – ne dă amănunte „Redacţia” VRR, de acelaşi autor mai putând citi câteva poezii. Tot poezii mai publică şi Victor Burde (Alba Iulia), Lucian Bichigean (Năsăud), Emil Perşa şi Ion Bindea (epigrame).
Valeri Toderici, Ioan Cârcu şi Mia Dan ne pun la dispoziţie „Proiect. Programul de activităţi culturale ale Societăţii „Virtus Romana Rediviva”, cu tabele nominale cuprinzând participanţii la întrunirile din 2010-2011: Ioan Seni, Dumitru Acu, Dumitru Mureşan, Olga Lucuţa. „2011 – Serbările ASTREI: 150 de ani de la înfiinţare”.
Pe ultimele pagini ale almanahului VRR găsim cărţi şi reviste apărute în 2010-2011: Teodor Tanco „Viaţă şi literatură, Pangirice şi omagieri postume, Despre Liviu Rebreanu); Alexandru Matei „Sub semnul marilor înaintaşi. Ion Rusu Sărăţeanu la 90 de ani şi Emil Rebreanu – Eroul de la Ghines – Făget şi Octavian Ruleanu – Himere din Ţara cu dor” de Ioan Lăpuşeanu; Dumitru Mureşan, Ioan Lăpuşneanu şi Ovidiu Maghiar – „Năsăudul sub teroarea timpului” şi „Cetăţeni de onoare ai oraşului Năsăud Ilderim Rebreanu – „Neamul rebrenilor către Liviu”; Ioan Mititean „Valori de altădată” (În vârful peniţei VII); Barbu I. Bălan „Roza şi ciulini cu şi fără spini”; Cornel Cotuţiu „După cinci minute”; „Lazăr Ureche „Academicianul Virgil Şotropa (1867-1954); Valeria Huza „Victor Motogna – personalitate a Dejului”, „Arhiva Someşeană IX” – Muzeul Grăniceresc Năsăudean şi UBB – Institutul de Istorie „George Bariţ” Cluj-Napoca; Liviu Păiuş „Cetatea Rodnei”; „Astra Clujeană – 150 Astra 1861-2011” – Despărţământul Cluj al Astrei; „Pro Memoria 1940-1945” – Revista românilor persecutaţi, refugiaţi, expulzaţi sau deportaţi din motive etnice; „Cuibul visurilor” – Maieru; Academia Română „Judeţele României” (jud. B-N).
De asemenea, Redacţia VRR, la rubrica „La închiderea ediţiei” îşi ia adio de la doi mari oameni de cultură: profesorul şi scriitorul Valeriu Varvari (8 martie 1934 – 30 ianuarie 2012) şi ziaristul, publicistul, scriitorul şi istoricul Valer Hossu (31 mai 1938 – 14 ianuarie 2012). Fie-le ţărâna uşoară şi Dumnezeu să-i aibă în paza Sa.
Am rezumat, în mare, cele 188 de pagini ale Almanahului cultural-ştiinţific „Virtus Romana Rediviva” nr. 13, Cluj-Napoca 2011.