Universitarul clujean Mircea Muthu, la Întâlnirile Clubului Saeculum

Miercuri, a avut loc, la Biblioeca Şcolii „Grigore Silaşi”, o nouă întâlnire a Clubului Saeculum Beclean. Invitatul acestei întâlniri a fost scriitorul şi profesorul universitar dr. Mircea Muthu de la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

Critic şi istoric literar, comparatist, eseist, Mircea Muthu s-a născut la 1 ianuarie 1944, în localitatea Iernut, judeţul Mureş. Este absolvent al Liceului Teoretic „Timotei Cipariu” din Dumbrăveni, judeţul Sibiu (1960) şi al Facultăţii de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca (1967).

Din 1968, devine cadru universitar la Filologia clujeană: preparator, asistent, lector, conferenţiar, profesor (din 1993), la Catedra de Literatură Română Comparată şi Teorie Literară. Decan al Facultăţii de Litere (1992-1996), rector interimar (1998-1999); lector de limbă şi civilizaţie românească la Universitatea din Saint Etienne, Franţa, 1976-1979; membru titular al Asociaţiei Julles Romains, Franţa (din 1978) şi al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (din 1987).

A debutat în Tribuna, 1967 şi colaborează la toate revistele importante din ţară şi la unele din străinătate.

Volume publicate: Orientări critice, 1972; Literatura română şi spiritul sud-est european, 1976; La marginea geometriei, 1979; Paul Zarifopol, între fragment şi construcţie, 1982; Permanenţe literare româneşti din perspectiva comparată, 1986, carte premiată de USR; Alchimia mileniului, 1989; Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului, 1993; Esenţe, poeme, 1993; Cântecul lui Leonardo, 1995; Călcâiul lui Delacroix, 1996; Făt Frumos şi vremea uitată (în colaborare cu Maria Muthu), 1998; Dinspre Sud-Est, 1999; versiunea franceză în 2001; Lucian Blaga, dimensiuni răsăritene, 2000-2002; Balcanologie, vol.I, 2002, vol. II, 2004, vol. III, 2007; Balcanismul literar românesc, 3 vol., 2002; Grafii, 2004; Studii de estetică românească, vol. I, 2005.

Ediţii îngrijite: Anton Pann, Fabule, 1973; Liviu Rebreanu, Amalgam, 1976; Henri Jacquier, Babel, mit viu, 1991; Radu Stanca, Problema cititului, 1997; Eugeniu Speranţia, Contemplaţie şi creaţie estetică, 1997; Al Dima, 2002.

Colaborări: Scriitori români. Mic dicţionar, 1978; Dicţionarul Scriitorilor Români, 2001; Dicţionar analitic de opere literare româneşti, 4 vol., 1990-2004.

Distincţii: Ordinul Naţional pentru Merit în grad de cavaler, 2000; Ordre de Palmes Academique, în grad de cavaler, 2001, pentru servicii aduse culturii franceze. Membru al USR, Filiala Cluj.

Tema întâlnirii de miercuri a fost „Mutaţii spaţio-temporale în percepţia operei literare”, avându-l ca moderator pe Aurel Podaru, preşedintele Clubului Saeculum şi organizatorul principal al acestor manifestări, iniţiate cu 12 ani în urmă.

Mircea Muthu în discursul său academic a impresionat prin tematica abordată, scoţind în evidenţă faptul că dimensiunile esteticii se încheie cu estetica analitică, menţionându-se faptul că spaţiul este o noţiune de percepţie, scxoţind în evidenţă şi coordonatele temporale, specificând că paradigma timpului nu este „clepsidra” ci este” oul”, discursul elevat nelăsând posibilitatea unor interpretări, astfel că luările de cuvânt au fost,de astă dată, mai modeste. Astfel, în cuvintele lor, Olimpiu Nuşfelean, Andrei Moldovan, Virgil Raţiu, George Vasile Dâncu, Ioan Mititean , necesitând în viziunea acestora clarificări teoretice faţă de diletantism ceea ce te Fac să lămureşti nişte lucruri, ajungându-se la faptul că „ştiinţa îşi recrează modelele”.

Am mai reţinut faptul că G.V.Dâncu, editorul Editurii Eikon, propune directorului Revistei „Mişcarea literară”,dl.Olimpiu Nuşfelean, ca într-unul din numerele viitoare să fie deschis un „dosar” Mircea Muthu, existând o experienţă meritorie în acest sens.

Este de remarcat şi faptul că în urma şedinţei anterioare a Clubului Saeculum,ing. Ştefan Meseşan a promis că va prezenta auditoriului „scrisoarea trimisă de Publius Ventulus guvernatorul Iudeei Împăratului roman Tiberius”, pe care o prezintă, lucru ce stârneşte o oarecare nedumerire şi rumoare în cadrul audienţei, acest lucru neav\nd nimic comun cu tema zilei, lucru clarificat deVirgil Raţiu ca un element de” estetică analitică”.

Au participat scriitori, artişti plastici, profesori, alţi oameni de cultură din Dej, Cîţcău, Năsăud, Bistriţa şi Beclean, amintind aici pe Aurel Podaru,Andrei Moldovan,Ioan Pintea, Ioan Radu Zăgreanu, Ştefan Mihuţ,Olimpiu Nuşfelean, Ioan Poenaru, Ioan Seni,Alexandru Câţcăuan, Virgil Raţiu, Ştefan Meseşan, Valentin Falub, Liviu Pop,Ioan Mititean,Lucreţia Mititean,Ionela Nuşfelean, George Vasile Dâncu,Vasile Ardeleanu,Mircea Cupşa,Carmen Botean,Liuţa Zăgrean, Ioan Mărginean,Vasile Cherhaţ, Adrian Cherhaţ şi Cornel Cotuţiu, cu apariţiile sale sporadice ,care au depins de agrearea personalităţilor prezente, agreate sau nu de scriitor, cam „mofturos” de felul său.

În orice caz, prezenţa de excepţie a profesorului şi filologului Mircea Muthu la Beclean, ne dă o viziune clară, despre felul cum un nou început în „Întâlnirile Clubului Saeculum” se vor desfăşura la Beclean, făcând ca iubitorul de frumos să-şi drămuiască timpul liber. Mulţumim Aurel Podaru pentru cele intreprinse în acest sens.

test2

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]