Sărbătoarea Căluşarilor de la Budacu de Sus - un eveniment cultural judeţean de excepţie

Emilia Ometiţă – Şef – Serviciu CJC BN

Festivalul Interjudeţean al Jocului Căluşăresc s-a desfăşurat în comuna Budacu de Sus, o frumoasă localitate situată la poalele munţilor Călimani, păstrând tradiţia acestui eveniment mult aşteptat în fiecare an.
Această amplă acţine culturală a fost organizată de Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud în colaborare cu Primăria comunei Dumitriţa, sprijiniţi de Consiliul Local Dumitriţa şi de Asociaţia Grănicerilor Budac-Ragla.
Scopul acestui festival este unul nobil, prin el urmărindu-se: - promovarea jocului căluşăresc transilvănean care de peste un mileniu a fost un crez naţional, un simbol al luptei de emancipare naţională a românilor din Transilvania şi un însemn al Regimentului grăniceresc din Năsăud; - păstrarea şi transmiterea către generaţia actuală a frumuseţii şi specificităţii jocului căluşăresc respectându-se vechimea şi mesajul său.
Funcţia dominantă a dansului a fost cea ritualică, având ca scop alungarea răului, mai ales a bolilor, apoi cea de ceremonial şi spectacol, prin dorinţa de a trezi spectatorilor alese emoţii estetice.
În Transilvania, documentele îl menţionează pentru prima dată cu prilejul unui eveniment festiv: Sărbătoarea dată de principele Transilvaniei Sigismund Bathory la 19 octombrie 1599 în cinstea principelui Mihai Viteazul şi a doamnei sale; această sărbătoare este consemnată de scriitorul Dosza Daniil în cartea sa „Koronis Ilona”, Pesta, 1859, unde este descris spectacolul dat la această sărbătoare de căluşarii din mai multe districte româneşti.
Obiceiul autentic al căluşarilor din Transilvania s-a mai păstrat doar în puţine localităţi până între cele două războaie mondiale.
Cu timpul accentul s-a pus mai mult pe cea de ceremonie, având ca scop perpetuarea tradiţiei şi cultivarea în rândul spectatorilor a respectului pentru valorile culturale autentice ale locului.
Referiri la „Căluşarul” din Budacu de Sus ne-au fost transmise prin viu grai de la bătrânii noştri. Se spune că în vremea Imperiului Austro-Ungar, când românii erau oprimaţi ca naţie, acest dans era un motiv prin care puteau să-şi păstreze cu înverşunare portul sau să poarte simbolul tricolor, fiind un prilej de perpetuare a identităţii naţionale.
Bătrânii mai spun că la serbările dedicate aniversării a 10 ani de la înfăptuirea Unirii din 1918, căluşarii din Budacu de Sus au fost şi ei prezenţi.
La ediţia din acest an au participat invitaţi de seamă din întreaga ţară: Formaţii de căluşari din Mintiu Gherlii (judeţul Cluj), Drăgăneşti - Olt (judeţul Olt), Vătava (judeţul Mureş); Formaţiile de jocuri bărbăteşti din Dumitriţa; Formaţii de căluşari din Budacu de Sus, Sângeorz Băi, Bistriţa-Bărgăului, Şieu Odorhei, Tiha Bârgăului, Poiana Ilvei (judeţul Bistriţa-Năsăud); Ansamblul folcloric “Someşul” – Dej, Ansamblul Folcloric “Balada” – Bistriţa, Ansamblul Profesionist “Dor Românesc” al Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud.
Merită apreciere deplină primarul comunei Vasile Ionuţ Moga, familia de învăţători Voichiţa şi Ionel Stejerean, alături de care reprezentanţii Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud: Ioan Simionca – maestru coregraf, Cristina Bălan – referent muzică, Florin Sabo – referent, echipa CJC BN care a asigurat partea tehnică şi logistică a spectacolului; Nicolae Cioanca – director adjunct şi dr. Gavril Ţărmure – manager, au fost solidari şi au colaborat la buna desfăşurare a festivalului.
În prezenţa unui public numeros şi a participării oficialităţilor locale şi judeţene ediţia 2013 a Festivalului căluşăresc de la Budacu de Sus a fost o activitate cultural-artistică reuşită care a adus bucurie locuitorilor din această zonă a judeţului Bistriţa-Năsăud.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5