FESTIVALUL SEVER URSA

Am asistat sâmbătă 10 martie la un eveniment cultural cu adânci valenţe emoţionale: sărbătorirea ilustrului profesor, a omului de aleasă cultură, a scriitorului SEVER URSA, la împlinirea frumoasei vârste de 80 de ani. Evenimentul a coincis şi cu sărbătoarea uneia din marile sale realizări: apariţia numărului 100 al revistei „Cuibul visurilor”, iniţiată şi tipărită sub directoratul său. Amfiteatrul Muzeului „Cuibul visurilor” din Maieru a fost arhiplin. Au venit să-l felicite şi să se bucure alături de el: foşti elevi deveniţi, în timp, cadre didactice în învăţământul superior şi preuniversitar, prieteni şi colaboratori ai intelectualului emblematic, nu numai pentru o comună de pe Valea Someşului Mare, ci pentru un întreg judeţ şi foarte cunoscut în întreaga ţară. De aceea, au fost prezenţi oaspeţi din Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Dej, Bistriţa, Rodna, Năsăud şi, fireşte, numeroşi localnici, în frunte cu gospodarul comunei, primarul Vasile Borş, sprijinitor atent al Muzeului şi al revistei „Cuibul visurilor”.
Profesorul Sever Ursa a căutat şi a pus în valoare toată viaţa comori. De numele său sunt legate două Muzee şi o şcoală: Muzeul „Liviu Rebreanu”din Prislop – Năsăud, Muzeul „Cuibul visurilor” şi Şcoala Generală din Maieru. A avut un rol determinant în înfiinţarea Muzeului din Prislop, al cărui prim custode a fost, iar în privinţa celui din Maieru se poate spune că este creaţia sa integrală. Cu alţi căutători de comori mai mici a cotrobăit prin podurile şi găbănaşele sătenilor şi au alcătuit un Muzeu etnografic, istoric şi literar, care răspunde oricăror exigenţe ale instituţiilor de acest fel. De asemenea, a ocupat mulţi ani funcţia de director şi de profesor la Şcoala Generală din Maieru, în prezent Grupul Şcolar „Liviu Rebreanu”. La şcoala unde a slujit o viaţă, a reuşit să creeze alte comori. La un moment dat aproape tot colectivul didactic de la această şcoală era format din foştii săi elevi.
L-am văzut sâmbătă pe iubitul meu coleg şi prieten topit de emoţie, dar cu sentimentul datoriei împlinite. Se spunea, şi pe bună dreptate, că în virtutea pregătirii sale profesionale ar fi putut fi un cadru didactic la o universitate din ţară sau din străinătate. Unde profesează foşti elevi de-ai săi (inclusiv la Oxford, unde este cadru didactic un fost elev al său). A rămas însă în „Cuibul visurilor” şi cred că bine a făcut.. Cărţi a publicat şi dacă n-a activat într-un centru universitar. Fie cărţi de autor, fie în colaborare: „Bistriţa-Năsăud, vatră folclorică”, Editura Sport-Turism, 1979 (coautor), „Constelaţia Rebreanu”, Editura Macarie, Târgovişte, !994 (coautor), „Omagiu lui Liviu Rebreanu”, Editura Macarie Târgovişte, 2006, „Sfinte firi vizionare”, Editura Gloria, Cluj-Napoca, 2008 (coautor), „Poezii”, de Iustin Ilieşiu, antologie, Editura Napoca Star, 2006 (ediţie îngrijită), „Vasile Rebreanu (1862-1914), învăţător, folclorist şi animator cultural”, Editura Napoca Star, 2008. Lucrează la monografiile şcolii măierene şi a comunei Maieru. De asemenea, a colaborat cu revistele: „Arhiva someşană” (Năsăud), „Gazeta literară” şi „Limbă şi literatură” (Bucureşti), „Revista română” şi „Cronica”(Iaşi), „File de istorie”, „Ecoul”, „Răsunetul”, „Mesagerul”, „Revista ilustrată” şi „Studii şi cercetări etnoculturale” (Bistriţa” etc. Numai în revista „Cuibul visurilor” a publicat 225 de materiale (ştiri, informaţii, cronici, articole, eseuri, reportaje etc. etc.). A făcut parte din comisia centrală a Concursului de limbă şi literatură română „Mihai Eminescu”, de 11 ori. Este membru în Comitetul Central al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA) şi a Despărţământului Năsăud al ASTREI. Ansamblul „Cununa”, instruit şi de el, a obţinut premiul „Toporaşul de aur” la un festival folcloric desfăşurat la Zakopane, în Polonia.
Cuvinte de laudă au rostit la adresa sărbătoritului primarul Vasile Borş, scriitorul Icu Crăciun, colaboratorul său cel mai apropiat, procurorul Macavei Al. Macavei, Ilie Hoza, Alexandru Raţiu (redactori ai revistei „Cuibul visurilor”), scriitorul Ioan Pintea, şef de secţie la Centrul pentru Cultură al judeţului Bistriţa-Năsăud, scriitorul Menuţ Maximinian, director editorial al cotidianului „Răsunetul”, scriitorul Cornel Cotuţiu, scriitorul Teodor Tanco, octogenarul cronicar al Ţării Năsăudului. Prof. Univ. Dr. Călin-Valer Scridonesi, după ce ne-a avertizat că este obraznic, a susţinut o lungă şi doctă comunicare despre Rebreanu, povestirea „Cuibul visurilor”, Maieru şi foarte puţin despre sărbătorit şi revista cu titlul povestirii…
Sărbătoritului i-au fost oferite diplome de onoare şi de excelenţă din partea Societăţii Scriitorilor Bistriţeni (al cărui preşedinte de onoare este) şi a Uniunii Scriitorilor; din partea revistelor „Cetatea Rodnei”, „Mişcarea literară”, „Revista ilustrată”, cotidianul „Răsunetul”., încât „adrisantul” acestora spunea că n-a primit atâtea diplome de când este. Diplomele i-au fost oferite de către directorii acestor publicaţii: Liviu Păiuş, Olimpiu Nuşfelean, Ioan Pintea, şi Menuţ Maximinian. De asemenea, a primit o diplomă şi o plachetă aniversară din partea foştilor săi elevi, coloneii: Ionel Cimuca şi Vasile Balotă. Preşedintele Despărţământului Năsăud al ASTREI, prof. Ioan Seni, a oferit diplome, atât sărbătoritului, cât şi altor personalităţi prezente. Profesorul Leon Catarig i-a donat volumul „Sătenii”, Editura Venus Star Năsăud, 2012, scris în colaborare cu Ioan Mititean (volumul IX al seriei „Din vârful peniţei”), iar Ioan Lăpuşneanu i-a donat, drept omagiu din partea oraşului Năsăud, oraş în care sărbătoritul şi-a început strălucita activitate profesională, cartea „Năsăudul sub teroarea timpului”, Editura Karuna Bistriţa, 2011. Coautori ai cărţii sunt primarul oraşului Năsăud, ing. Dumitru Mureşan şi sing. Ovidiu Maghiar. În paginile acestei cărţii este menţionată şi activitatea profesorului Sever Ursa la Muzeul „Liviu Rebreanu” din Prislop – Năsăud.
Am folosit cuvântul „festival” în titlu fiindcă a avut loc şi un moment artistic: poeta Viorica Cătuneanu, coborâtă din Cătunul Cătunenilor, locul de naştere al sărbătoritului, i-a recitat poezii proprii şi a interpretat câteva cântece la fluier şi muzicuţă. De asemenea, scriitorul Ioan Mititean a interpretat un cunoscut cântec popular, „De ce oare eu te-am cunoscut”…, de a răsunat amfiteatrul. Cu toată solemnitatea evenimentului, au fost, pe alocuri, şi intervenţii hazlii care se mulau mai mult pe evenimente specifice Anului Caragiale…
Spre final, au fost expediate fugitiv şi patru lansări de cărţi ale unor autori care meritau mai multă atenţie: Teodor Tanco, Liviu Păiuş, Vasile Dâncu şi Al. Raţiu.
Pentru activitatea multilaterală desfăşurată în cei peste 50 de ani de activitate, este distins cu Diploma de Onoare a oraşului Năsăud, precum şi a comunelor Maieru şi Ilva Mare. Al 80-lea an din viaţă îl găseşte în plină activitate la Muzeu, pe plan cultural şi publicistic. Îi dorim multă sănătate şi o viaţă lungă şi rodnică, alături de Doamna Doina, fiii Liviu şi Ovidiu.
Ioan LĂPUŞNEANU

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]