CRESCATORI DE ANIMALE !!– NU UITATI DE SECARA FURAJERA

De pe 7-8 ari de teren insamantat la timpul optim cu 11-12 kg de secara, vom putea furaja o vaca cu lapte timp de-o luna de zile in primavara viitoare

Gospodarul bun isi face vara sanie si iarna car . Din pacate , marile sau micile mizerii ale cotidienei lupte pentru existenta ne fac adesea sa uitam sa fim prevazatori, sa uitam de animite oportunitati in asigurarea furajelor pentru animalele noastre , oportunitati care ne-ar putea scoate din necaz peste cateva luni daca actionam acum.

In aceste – (parca blestemate) – zile in care dupa ce s-a furat si s-a praduit absolut tot din ceea ce ramasese din cadavrul fostei agriculturi romanesti a deceniilor trecute, cand tara se chinuie sa traiasca pe datorie din bani luati cu imprumut dinafara, la porunca celor care dau cu tarita banii pentru “painea cea de toate zilele indispensabila supravietuirii statului roman “ sunt sacrificate ultimele locuri de munca ale specialistilor agricoli care mai existau in comunele noastre.. Pe buna dreptate , micii fermieri cu un nivel de instruire profesionala adesea limitat, care ar avea nevoie aproape zilnic de indrumarea specialistului agricol se intreaba si-i intreaba cu disperare pe guvernanti; “ noi ai cui ramanem ?????”, din punctul de vedere al indrumarii agricole????

Cu amabilitatea redactiei Rasunetul, de pe umila mea pozitie de ultima gaina , --(singurul consilier principal dintre functionarii publici cu studii superioare ai Directiei Agricole )— toti ceilalti “domni” din directie fiind consilieri superiori imi fac datoria de constiinta de-a nu-i abandona pe fermieri si de-a le reaminti ca se apropie perioada optima de semanat a secarei furajere.

Daca aceasta cereala paioasa se insamanteaza incepand cu data de 1 septembrie cu o norma de samanta de cca 150 de Kg la hectar , ceea ce revine 15 kg la zece ari sau 1,5 kg la ar , pe terenuri care se elibereaza devreme de cultura anterioara cum ar fi cartofii , legumele de vara, lucernierele rarite si devenite nerentabile -(ca urmare a imbatranirii ori a pasunatului abuziv cu oile)-- , etc., cu un minim de lucrari de ingrijire dupa semanat se poate obtine usor o cantitate de 30 de tone de masa verde la hectar, sau 3 tone de pe 10 ari sau 300 de Kg de pe un ar .

Tinand cont ca o vaca in lactatie mananca primavara cam de prin 15 aprilie incolo cand secara se poate cosi si administra la iesle o cantitate de cca 60-70 de Kg. de secara masa –verde pe zi , daca inmultim aceasta cantitate cu 30 de zile, constatam ca pentru o luna de zile e nevoie de cca 2100 de kg. de secara masa verde pentru hrana acelei vaci. La o productie medie de cca 300 de kg. secara masa- verde pe ar , constatam ca se poate usor obtine aceasta cantitate de pe 7 ari.de teren.

Este adevarat ca perioada in care taurinele mananca cu placere secara masa-verde este destul de scurta , de doua-cel mult trei saptamani primavara –(pana la inspicare)—dar acest neajuns poate fi mult atenuat daca insamantam decalat la interval de doua-trei saptamani-(la inceputul si sfarsitul epocii optime)- suprafata totala de 7 ari necesara pentru fiecare vaca care rezulta din calculul de mai sus. S-ar putea insamanta

3-4 ari calculat pentru fiecare vaca in prima decada din septembrie si 3-4 ari in ultima decada a lunii. Sau 4 ari cu secara si 3 ari cu triticale masa-verde pentru fiecare vaca.

Cu vreo trei decenii in urma, am invatat aceasta practica benefica de la fostii chiaburi din Sieu, care devenisera intre timp salariati ai gostatului prin efortul –(si cu riscul politic)—al unui inginer agronom , -( si el fiu de chiabur)- din Tesna Sucevei, care a fost regretatul ing. Todasca Ovidiu. Desi invatasem in liceu si-n facultate despre secara furajera de-abia acolo la Sieu intre fostii chiaburi cum au fost Ghita al Chicului –(ginerele Blaganului )-din Santioana, ori Gherasim, ori Manchevici, ori Belu, ori Budacan, ori Campeanu , ori Szabo Gyuri, ori Podar –(kici Mihai), ori Posmusan, ca sa-i amintesc doar pe cativa , am vazut pe viu ce furaj valoros poate fi secara furajera.

Asumandu-si aceleasi riscuri politice, un om de mare suflet al agriculturii judetului, economistul Spatacean Emilian ,secondat de tanarul –(pe atunci)-medic veterinar Partene Emil si de sotia acestuia, au pastrat structura chiabureasca a personaluli fermei, angajandu-i la ferma cu predilectie pe fii “dusmanilor poporului”,cum erau numiti de “tovarasi” chiaburii din comuna.Fruntea satului intemeiase “fruntea fermelor gostatului “ iar “ tovarasii” n-aveau ce obiecta.

Nu-i mai putin adevarat ca, mocanii crescatori de oi, mari amatori de-a pasuna clandestin secara semanata pentru vaci stiau in primul rand de frica Legilor si a celui mai corect sef de post pe care l-am cunoscut vreodata care se numea Pop si care locuieste si astazi-pensionar fiind- in cartierul Viisoara. La asta-si mai aduceau un modest aport si arma mea de vanatoare care era in permanenta in lada de sub scaunul saretei si arma de vanatoare a brigadieruliui de camp Balmos Iacob. Scriu asta pentru ca, atunci, in plin comunism am trait pe viu realitatea ca proprietatea –( pe atunci a statului)—se pazeste cu LEGEA, iar LEGEA se aplica la nevoie cu arma. N-a fost nevoie sa-mpusc decat un singur caine ciobanesc care n-avea jujeu la gat si-nsotea o turma de oi din Ardan care pasuna noaptea pe secara.Vreo doi-trei caini ciobanesti a mai lchidat Iacob Balmos. Seful de post si primarul Gherman au constatat –(fusesem reclamati de ciobani )--ca-n calitate de vanatori actionaseram in temeiul legilor de atunci si astfel am instaurat dictatura LEGII, facand productii mari si la costuri reduse intr-o zona cu vreo 5000 de oi cate avea Sieul si vreo 10 mii de oi cate avea Sieutul

Aveam “in coaste” ,cu ¾ din teren limitrofa fermei intreaga zona necooperativizata denimta “ mocanimea sieului”,care pe atunci traia aproape numai din si pentru oi.Am invatat de la toti cei numiti mai sus cum sa mi-i apropii pe mocani , si-n acelasi timp cum sa-i tin la respect.Dar despre acest subiect ,intr-un articol viitor.

Arat cele de mai sus, intrucat ASTAZI , dupa 30 de ani , practic pe cel ce insamanteaza secara masa verde trebuie sa-l intereseze, la amplasarea culturii, in primul rand gradul de vulnerabilitate al locului respectiv la pasunatul clandestin cu oile , iar dupa rasarirea culturii PRINCIPALA lucrare de ingrijire o reprezinta PAZA culturii de turmele de oi ale ciobanilor privati, adevarate capuse ale tranzitiei care au aparut in fiecare sat.. Nici un tratat de fitotehnie din lume nu pomeneste despre oile ciobanilor ticalosi si despre paza impotriva lor ca principale verigi tehnologice de care depinde reusita acestei culturi, dar astazi, din pacate in Romania asta e realitatea.

Dar despre asta voi scrie intr-un alt articol, fenomenul fiind complex si tinand de disolutia autoritatilor statului in mediul rural. Acesta a aparut printr-o gresita intelegere si aplicare a democratiei, si va disparea tot printr-o parghie a democratiei atunci cand atat cetatenii votanti cat si primarii si politistii vor intelege ca mancand pe ascuns mieii dati mita de ciobani isi mamanca voturile si viitoarele locuri de munca , deoarece ciobani cu sute de oi si fara teren sunt doar cativa in fiecare sat, pe cand votantii pot fi cateva zeci sau sute. Desteapta-te romane!.( Cei intelepti vor intelege.)

In ceea ce privesc celalalte detalii despre cultura secarei pentru masa verde cum sunt pregatirea terenului, calitatea samintei, -(atentie la ciuperca Claviceps Purpureea) insamantat, ingrijirea culturii, recoltat, ele pot fi gasite de cei interesati intr-o larga paleta de materiale scrise incepand cu brosurile editate de Consultanta Agricola si pana la tratatele de specialitate de nivel universitar, sau pe internet. Apelati cu incredere la specialistii agricoli care vor mai fi existand prin sate, pensionari ori salvati --( ca locuri de munca)—de catre unii primari mai intelepti.Agronomii tineri ne sunt slugi prin diaspora.

Dupa cum suntem cu totii martori sub vremuri, putem constata impreuna ca pentru a supravietui fermierul de astazi trebuie sa invete sa caute si sa se documenteze singur intrucat corpul specialistilor agricoli, platiti de stat, este supus unui crud proces de decimare si deprofesionalizare. Dovada: In intreg aparatul de stat in ultimii 20 de ani , orice examen pentru posturile de specialisti agricoli s-a sustinut numai din LEGI. Nimic din vreo biologie aplicata in tehnologie, nimic din ceea ce-ar trebui sa reprezinte profesionalismul specialistului agricol.

Intr-o atare situatie ar trebui ca guvernantii sa desfiinteze toate facultatile de profil agricol si veterinar si sa ne facem cu totii juristi. Poate ca si asta contribuie la starea “ prospera si-nfloritoare “ a agriculturii romanesti. Oare cand vor intelege politicienii care se tot rotesc intr-un dezastruos furdulas--(pardon , asolament )--al guvernarilor, axioma ca, in toate domeniile agriculturii si-a culturii padurilor nu sunt valabile si nu dainuie peste timp decat un singur fel de Legi, si anume LEGILE STIINTELOR BIOLOGICE. Distrugerii padurilor ii urmeaza inundatiile,secetele ,etc..

Daca de acestea nu se tine cont , desertaciune sunt toate, dupa cum ne-nvata Biblia.Iar rezultatele se vad in intreaga noastra agricultura.

Iata de ce inchei cu un apel catre toti fermierii si catre cei care prin vocatie se simt nascuti nu facuti pentru misiunea sociala de specialisti agricoli.

Oameni Buni...Sa strangem randurile organizandu-ne in FORMATIUNI PROFESIONALE puternice. Nu ne mai putem increde in banci si politici bancare, nu ne mai putem increde –( din pacate )—in partidele politice. Toate partidele mint—(unele mai mult, altele mai putin )—pana le votam candidatii, dupa care uita de noi.Isi pun cumetrii, verii, unchii nepotii si altfel de neamuri in functii indiferent de capacitatile profesionale ,morale ori manageriale.Iar rezultatele se vad in miile de hectare de parloaga.

Nu visati si nu sperati la banii din proiecte europene. Sa facem tot ce-i omeneste posibil sa accesam acei bani, dar sa nu ne bizuim exclusiv pe ei. Fie pe-deasupra. Taranul roman nu trebuie sa degenereze in vanator de fonduri europene. Asta i se poate potrivi perfect doar ca ocupatie secundara.

Cand –(si daca)-cu truda si privatiuni mai puteti pune cate un banut deoparte, cumparati pamant. Acum pana-i inca ieftin. Pentru ca odata ce-i garantata proprietatea prin Constituite, pamantul nu se pierde . Cum spunea tetea Gordon Dumitru –(profetul )-din Rustior, se pierde doar atat cat iau vitele intre ongloane la razorul din jos si-l lasa la razorul din sus. Acelasi geniu rural mai spunea ca:,, vitele nu te scot la pensie , dar nici nu te dau in veci in somaj “. Pe-atunci nu erau insa organizatiile profesionale ca parghie de asigurare a pensiei pentru tarani.

. Dar pana una-alta sa nu uitam de insamantatul secarei pentru masa –verde.

Cu cea mai distinsa consideratie pentru toti cititorii ziarului “ Rasunetul”.

Ing Zootehnist si Licentiat in Drept,

-( cea mai mica gaina din Directia Agricola a judetului)

Andron Traian Ioan