Una din cele şapte taine ale bisericii ortodoxe, Sfântul Maslu, e un prilej de invocare a puterii divine, la timpul neputinţelor, în nădejdea tămăduirii. Anotimpul săvârşirii acestei slujbe e permanent. Oare este vreodată vreun moment când nu e vreo durere de luat în seamă? Încrederea creştinilor în ritual de uşurare, de vindecare sufletească e netăgăduit.

Dacă fiecare an şcolar se încheie de obicei cu controverse sau chiar scandaluri legate de examenele de ieşire din ciclu, începuturile de an şcolar ne aduc de fiecare dată imaginea unor şcoli care nu-şi pot primi şcolarii cu bucurie deoarece sunt încă pline de moloz. E aproape un ritual urât ca bacalaureatul să fie afectat de tot felul de nereguli – legate de alcătuirea sau transmiterea subiectelor, copiat cu acordul tacit al supraveghetorilor etc.

Am parcurs o perioadă de dezbateri ale proiectului Codului Educaţiei, elaborat de ministerul condus de d-na Ecaterina Andronescu, alături de proiectul comisiei prezidenţiale conduse de d-l Miclea, ca şi, adiacent, de Pachetul Legislativ al fostului ministru Adomniţei, pachet de altfel dezbătut şi asumat politic cândva, fără însă ca acesta să-şi cunoască împlinirea.

Momentul actual al evoluţiei învăţământului românesc marchează poate cea mai dureroasă necesitate, din perioada postdecembristă, de finalizare a reformei din sistem, de fundamentare a acesteia printr-un act generic, sintetic şi coerent, funcţional, cu bătaie mai lungă. Dar, în acelaşi timp, acest moment pare cel mai puţin proprice elaborării unor legi fundamentale, desigur necesare, pentru că o asemenea elaborare este subminată fără echivoc de o serie de, să zicem, disfuncţii de ordin politic, metodic, social etc.

Ieşirea dintr-un ciclu de învăţământ exprimă întotdeauna elocvent reuşitele şi disfuncţiile drumului care i-a adus pe elevi până aici. Şi, de ani buni, mai ales de când ne-am câştigat dreptul de a face observaţii neprotocolare, conchidem în fiecare an că ieşirea din gimnaziu sau chiar din liceu nu se face prin cele mai fericite formule, că încă sunt multe lucruri de rezolvat aici, începând cu programele şi terminând cu examenul de absolvire, pentru liceu, sau de admitere, pentru gimnaziu.

Politica de restrângere a cheltuielilor bugetare a adus în discuţie soarta profesorilor pensionari, care iau pensia dar continuă să predea fiind retribuiţi pe bază de cumul. La prima vedere s-ar părea că statul îi plăteşte de două ori, în timp ce o serie de tineri n-au locuri de muncă. Mai mult, aceşti pensionari sunt băgaţi în aceeaşi oală cu pensionari din alte domenii de activitate, care beneficiază de pensie la o vârstă mai ...

Rebrişorenii au trăit un moment emoţionant, dar în acelaşi timp şi unul de mândrie naţională duminică, 23 noiembrie 2008, când a fost dezvelit bustul regelui Decebal şi placa „General Onişor Cârcu” – primul general de brigadă din Ţinutul grăniceresc. Manifestarea, organizată de administraţia locală, şcoala, biserica, Cercul Astra din localitatea Rebrişoara, sub girul Despărţământului Năsăud Astra (DNA) şi a IŞJ BN, a adus în prim-plan personalitatea

Deodată, vocile dascălilor au tăcut. Şi mai ales vocile liderilor de sindicat. Nu mai ieşim în stradă pentru măririle de salarii, nu-i firesc, nu-i oportun, nu-i necesar. Avem raţiuni clare pentru a proceda în acest fel. Lăsăm revendicările pentru o altă epocă ... politică. Dacă nu apăreau, din nefericire, evenimentele tragice de la Petrila, pe planetă (prin mass-media) se instaura o linişte suspectă. Ce mai făceam?