Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Bistriţa-Năsăud şi-a propus să organizeze un curs de 3 luni, începând cu 1 februarie a.c., pentru calificarea în meseriile de lucrător calificat în creşterea animalelor, în cultura vegetală, legumicultură, viticultură, apicultură, floricultură şi agro-turism. O iniţiativă lăudabilă dar fără vreun ecou, cel puţin pentru agricultorii din comuna Teaca, unde până la această dată nu s-a înregistrat nicio cerere în acest sens. Ce să însemne asta? Multe.

Era prin anul 1963 şi eram elev la Şcoala Forestieră din Vatra Dornei. Într-o dimineaţă am făcut obişnuitul careu în curtea şcolii. Bănuiam că vor urma anunţuri importante. Şi anunţurile au venit. Din a doua zi, anul II, urma să urce nişte munţi din vecini şi să sape cu hârleţul şi lopata pentru a planta puieţi de molid. Vasta şi uriaşa zonă a răşinoaselor te îndemna să urci la munte, cât mai sus. Dimineaţa am urcat în autobuze şi am poposit în localitatea Cârlibaba. Urgent am fost cazaţi în nişte cabane forestiere. Molizii uriaşi erau tăiaţi.

D-na profesoară de filosofie Laczko Nunuţa de la Colegiul Naţional “Petru Rareş” din Beclean le propune elevilor săi, în paginile revistei “Clasa F”, o temă care ne preocupă pe noi toţi. Fericirea. A mea, a ta, a noastră. În “Incertitudine”, Andrada Galdău se întreabă dacă “nu trebuie să ne mulţumim ambele părţi interdependente pe pământ, sufletul şi trupul, oare nu în asta constă fericirea? Până la urmă, fericirea necesită curăţenie, adevăr, speranţă”. Plus liniştea.

Odată ce omul a trecut, de-a lungul evoluţiei sale de la bâta cu care îşi procura hrana la maşina industrială, în viaţa acestuia au intrat tot felul ce crize, îndeosebi economice, care i-au bulversat viaţa, prima de acest fel fiind aceea din anul 1825 din Anglia, urmând cele din 1900, 1901, 1903, 1907, 1920-1921, 1929-1933, 1937-1938, 1948-1949, 1957-1958, 1973, 1997 şi altele mai puţin importante.

Stabilirea taxelor şi a impozitelor locale pentru anul 2009 s-a făcut cu acordarea unor facilităţi fiscale de scutire sau reducere la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren pentru persoanele fizice cu venituri mici.

Detaliile investiţiei legate de canalizarea oraşului Beclean au fost dezbătute recent în plenul unei şedinţei ordinare a Consiliului Local. După ce licitaţia privind executarea lucrărilor la acest proiect de anvergură a fost finalizată, în luna noiembrie a anului trecut administraţia locală din Beclean a procedat la predarea amplasamentului către firma executantă a lucrărilor.

Din situaţia existentă la Primăria Teaca reiese că populaţia comunei, una dintre cele mai mari ale judeţului nostru în, anul 2008 a fost de 6101 suflete, din care: români 4293, ţigani 1400, maghiari 401 şi germani 7. Din totalul populaţiei, aproximativ 20% se apreciază că sunt plecaţi la muncă sau, mă rog, la treabă, în străinătate, procent care asigură o anumită stare de supravieţuire prin banii trimişi acasă, într-o comună dintre cele mai sărace ale judeţului. Ca vârstă, aproape 70% sunt peste 60 de ani.

Duminică, 25 ianuarie a.c., din iniţiativa primarului comunei Teaca, dl. Iustian Munteanu, câţiva cetăţeni, în frunte cu pompierii voluntari din SSU din Primărie, au purces la o acţiune amplă de colectare a gunoaielor care brăzdează marginile şoselei naţionale, de la intrarea în comună până la graniţa cu judeţul Mureş, pe o distanţă de 10 km.

La începutul anului 2008, imediat după mahmureala de după sărbători, mass-media se grăbea să anunţe omenirea despre începutul anului Şobolanului care, după zodiacul chinezesc însemna un an de prosperitate şi de creştere economică nemaiîntâlnită.

Lumina sărbătorilor de iarnă a început să-şi disipeze amprenta-i benefică ce domina spiritul uman.