Macedon Tofeni: Cineva citea o carte! Într-un tren din județul nostru, între Salva și Năsăud!

S-a întâmplat recent, undeva în România... mai exact în județul nostru... într-un tren...
Mă grăbeam să iau trenul de la ora 9 și 9 minute din Salva spre Năsăud. Era miercuri, 25 octombrie 2023. La Năsăud, în sala mare de ședințe a Primăriei, de la ora 11,30 începeau manifestări dedicate Zilei Armatei Române și lansări de carte: doamna Floarea Pleș - Simboluri istorice și culturale ale orașului Năsăud și scriitorul italian Enrico del Guadio – Cain uccide ancora.
M-am grăbit să merg mai repede pentru a distribui câteva reviste nou-tipărite din Glasul Armadiei nr. 4-2023... Trenul 4490 dintr-un singur vagon etajat tras de o imensă locomotivă electrică de aproape 7000 de cai-putere, ... sosește în Salva la linia 3 care este, de fapt linia 2!
Vagonul etajat aproape plin și în spațiul de jos, cât și la etaj... cu acest tren merg majoritatea elevilor la liceele din Năsăud. Deși mai este un tren care ajunge la Năsăud la ora 7,23, elevii preferă și li se permite să meargă ca „domnii” și să ajungă mult mai târziu la școală.
Îmi cer scuze, că uitasem că era în plină desfășurare complexul program: „Școala - altfel” – „un program național de dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale”...
Foarte fain!... zero teme... zero griji...zero emoții... Oare ce s-ar fi ales de generațiile noastre care au construit această țară dacă am fi avut parte de asemenea „invenții”?!
Toți ocupanții locurilor din vagon, fără excepții erau cu ochii cât cepele băgați telefoanele smartphone de toate mărcile și „de toți banii”.
Minunea cea mare avea să apară imediat, când spre capătul vagonului era o singură persoană și bancheta din fața acesteia era liberă.
... Și doamna respectivă CITEA DINTR-O CARTE!... Nu am mai văzut asemenea preocupare într-un tren de peste un an de zile...
Mi-am cerut încet voie să ocup locul din fața dumneaei și cum era concentrată la conținutul cărții, nici nu a observat acest lucru...
După vreo cinci minute am îndrăznit să o deranjez și am felicitat-o pentru preocuparea sa... Am scos din geantă un exemplar din romanul meu „O
mie și una de dimineți-Nora”, am rugat-o să-mi spună numele și i-am scris pe prima pagină o dedicație... „pentru curajul de a citi o carte...”
Toată măreția evenimentelor culturale de la Năsăud nu au putut să umbrească această întâmplare: CINEVA CITEA O CARTE!

Macedon Tofeni – redactor șef Revista literară „GLASUL ARMADIEI”