Lucreția și Ioan Mititean: Cu sufletul punte între două continente. Cu cartea pe roți pe Valea Sebeșului

S-a încetățenit în activitatea condeierilor năsăudeni, deplasarea cu cartea în diferite localități, acolo unde trăiește scriitorul, unde se petrece acțiunea, unde trăiesc personajele. În zilele de 17-20 august 2023, cu cartea-album „Cu sufletul punte între două continente”, scriitorii Lucreția și Ioan Mititean s-au deplasat prin locurile în care Sadoveanu petrecea o parte din zilele de vară, pe Valea Frumoasei, unde moștenitorii familiei Dăian Gheorghe și Ioana, la origine din Sebeș, Alba, s-au adunat la inițiativa fiului din America, Nicolae Dăian. Astfel, 27 de membri: cei patru feciori, nurorile, copiii, nepoții și strănepoții, au participat la întâlnirea de suflet, venind din America - Nicolae Dăian cu Livia, Călin Dăian cu Lisa, Călina Dăian cu Kevin, din China - Dănuț Dăian, din Germania - Andrei Dăian cu soția Alina și copiii Tudor și Yara, din Spania - Dragoș Dăian, de la Cluj - Gheorghe, Elena, Lorena și Bogdan, de la Sighet - Nelu și Doina Dăian, de la Sebeș - mama Ioana, Petrică Dăian cu soția Maria și copiii Mihai și Veronica, de la Năsăud - Lucreția și Ioan Mititean și de la Casa Robert din localitatea Dobra, Sebeș - Vasile, Mironela și Robert, gazdele din aceste zile, care au organizat și sărbătoarea cărții de familie, surpriza zilei - o carte cu povestiri și amintiri, care a creat o punte între două continente, îmbinând influențe ardelenești cu influențe europene și mondiale.

Ce i-a unit pe Dăieni în aceste zile a fost împlinirea a patru ani de când majoritatea din acest grup au petrecut timp de trei săptămâni peste ocean la nunta lui Călin cu Lisa.

Cartea sărbătorită la poale de munte a încântat întreaga familie cărturărească, fiecare primind cartea-album cu dedicație.

Cartea autorilor năsăudeni Ioan şi Lucreţia Mititean intitulată „CU SUFLETUL PUNTE ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE”, face parte din pleiada cărţilor care, în secolul al XIX-lea, erau subintitulate „Note şi impresii de călătorie”, cu care au cochetat şi Ion Ghica şi Vasile Alecsandri şi care au constituit, la vremea respectivă, adevărate reportaje de călătorie, transformate în literatură de călătorie.

Începând cu coperta, extrem de sugestivă, simbol al familiei ale cărei rădăcini au unit două continente printr-o punte de suflet, de-a lungul a trei generații, ca în marile scrieri Saga ale lumii, avem o carte cu și despre familie, ce cuprinde temele fundamentale: naștere, creștere, nuntă, copii, copilărie, iubire, evocare și stă sub semnul unei sensibilităţi spre frumos şi visare, spre meditaţie asupra trecerii vieţii şi timpului, o meditaţie blândă, alecsandrină asupra iubirii sudată într-o familie: părinți, copii, nepoți. Autorii, discreţi şi delicaţi în exprimarea trăirilor, nu doresc să transpară dincolo de paginile cărţii gama întreagă de sentimente şi emoţii pe care o cuprind cuvintele DOR şi DEPĂRTARE! Sunt doi părinţi şi doi bunici demni şi verticali până la capăt, dar, cum toată viaţa au învăţat copiii altora, au comunicat şi s-au cuminecat.

Este o carte emblematică a familiei care își lasă copiii să-și aleagă destinul pe un alt continent, de unde și modernitatea textului celor doi autori, care merg pe linia literaturii contemporane a scriitorilor de ultimă generație.

Pe de o parte reprezintă o evocare a familiei și a ținuturilor natale, iar pe de alta, este o carte de tip monografic al ținuturilor în care au ales urmașii să-și continue viața. Cei doi autori reprezintă de fapt rădăcinile familiei, iar cartea în sine se constituie într-o dublă monografie: rădăcinile românești din zona dragă DACILOR au prins contur, constituind o mică poieniță românească dincolo de ocean.

Dincolo de cuvinte transpare sensibilitatea scriitorilor, cu dorurile lor, cu ideile, cu arderile, cu adâncimi de suflet, pentru cei dragi, dublate de notaţii exacte, pertinente, asupra peisajului sau a obiectivelor prezentate. Cartea este foarte interesantă, şi, pe parcurs, devine incitantă prin bucuria descoperirii atâtor oameni şi a atâtor locuri, invitând la lectură. Prezintă o alternanţă de timpuri, trecut-prezent, în care dorul învârte amintiri şi chipuri, sentimente care gravitează în jurul familiei, persoanelor dragi.

În spatele cuvintelor care descriu o lume insolită, cu oameni de diverse culturi, se simte, explicit sau nu, dorul de casă, care este aşa cum îl numea Constantin Noica, „sentimentul românesc al fiinţei”, aşa cum se stipulează în „Cuvânt despre călătorie”, „scriitorii sunt o categorie de călători aparte” (op.cit. p. 5). Autorii cărţii, Ioan şi Lucreţia Mititean, călătoresc într-o lume pe care, cei mai mulţi dintre noi, o mai consideră încă „un tărâm al făgăduinţei”, „un loc spre care ne-am îndrepta şi noi dacă am avea acest drum înscris în destin”, mai exact, în statul Washington, mai precis oraşul Bellevue, din apropiere de Seattle. Liniştea şi frumuseţea oraşului sunt descrise extrem de sugestiv, având ceva din misterul romanelor preromantice, dar şi realiste.

Vizitele celor doi autori în Washington au avut ca obiective participarea alături de nepoții Călin şi Călina la festivităţile de absolvire a liceului şi a universităţilor, precum și unirea destinelor celor doi nepoți Călin cu Lisa, reprezentând în același timp, un prilej de a vizita locuri noi, de a descifra, măcar parţial, misterul american.

Moment unic, mult așteptat, ce a reunit întreaga familie a fost căsătoria lui Călin cu Lisa, pecetluirea legământului de a vieţui în comuniune. Această unire matrimonială este indisolubilă, pe de o parte pentru că în esenţa iubirii este înscrisă dăruirea unul altuia fără rezerve; pe de altă parte, deoarece este imaginea iubirii necondiţionate a lui Dumnezeu faţă de proprii semeni.

Uimitor este şi faptul că, aşa departe de casă, oamenii nu şi-au pierdut identitatea spirituală, nevoia de rugăciune a sufletului fiind completată de frecventarea bisericii ortodoxe, unde slujeşte părintele Ioan Cătană din Cluj.

Serbările Microsoftului sunt un prilej de consolidare a prieteniilor dintre angajaţi şi copiii acestora, acestea reprezentând un mijloc de comunicare faţă în faţă, pentru că, la lucru, aceştia nu au timpul necesar pentru socializare.

Investiţiile americanilor sunt uimitoare, deoarece se regăsesc în toate domeniile vieţii: social, economic, cultural, multicultural (acest lucru reiese şi din vizita autorilor la liceul SAMMAMISH din oraşul Bellevue). Într-un fel sau altul, cei care ajung aici nu sunt trataţi ca şi cum ar fi nişte out-sider-i, ci, dacă ştiu limba engleză, pot fi integraţi uşor în societate şi, cu timpul, fac parte din peisajul social şi politic al celor în a căror colectivitate au intrat.

Elementele vizitei efectuate în Washington, la Clădirea Parlamentului sau la „Muzeul Zborului în Seattle, la Ziua Americii, pe muntele Rainier – care ne duce cu gândul la iernile de altădată de acasă, prin Pădurea tropicală sau prin Grădina Botanică din Bellevue, duc la realizarea unuia dintre obiectivele pe care le-au urmărit autorii în călătoria lor: „cunoaşterea omului modern american”.

Periplul călătoriei devine din ce în ce mai incitant, la cascada Squalmie, pe podul „care nu duce nicăieri”, excursia pe malul Pacificului, la izvoarele fierbinţi, la lacul Crater, picnicul de la poalele muntelui Si, toate peisajele superbe şi oamenii deosebiţi şi prietenoşi, întâlniţi în cele trei luni de şedere în America, conferă o panoramă a societăţii americane fără să fie o adevărată radiografie a acesteia.

Ideea întâlnirii românilor de pretutindeni atenuează cumva dorul de casă, de locul unde au spus pentru prima dată, cuvântul „mama”, dar şi ideea că aici aparţin, acestui pământ binecuvântat, cu locuri şi oameni unici, care, oriunde se duc, sfinţesc locul şi „plantează” sămânţa spiritului românesc de mare valoare şi autenticitate.

 

Gabriela Nedelcu Teodorescu și Violeta Petrea,

Iași

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5