Alexandru Pugna a făcut bani prin talentul său vocal

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Pugna, este printre primii aleşi judeţeni care şi-au depus declaraţia de avere. Dornic să intre în legalitate, alături de Pugna, este şi liberalul Ioan Deneş, care şi-a rectificat declaraţia depusă acum două săptămâni.
Anul trecut, social-democratul a făcut bani din prestaţiile sale artistice. Ca solist vocal profesionist, angajat la Centrul Judeţean pentru Cultură din subordinea CJ BN, Pugna a obţinut, anul trecut, 14.865 lei. Ca prezentator, solist, realizator TV a mai câştigat 6500 lei, iar din spectacole, pentru prestaţii artistice şi din „drepturi de autor” a mai scos 12.909 lei. Statutul de consilier judeţean i-a mai adus în bugetul familiei aproape 3600 lei, în condiţiile în care şedinţele se desfăşurau după pofta ex-preşedintelui Rusu. La aceste sume, am mai putea adăuga şi banii de la nunţi, cumetrii şi alte cele… Soţia vicepreşedintelui este angajat la al Direcţiei Generală a Finanţelor Publice, ca expert câştigând 16.788 lei.
Familia Pugna a reuşit să-şi pună şi ceva bani în conturi, adică vreo 74.000 lei, în timp ce aproximativ 70.000 lei sunt bani de-ai părinţilor, administraţi de soţia interpretului. Pugna şi-a împrumutat şi socrul cu 45.000 lei. De fapt, la Budurleni, la casa socrilor, este aproape de finalizare un muzeu tradiţional al interpretului. Vicepreşedintele CJ nu deţine terenuri, locuieşte într-un apartament în Bistriţa şi deţine două autoturisme. În schimb, este printre acţionarii IPROEB, valoarea acţiunilor fiind de 60.000 lei. În calitate de preşedinte al Asociaţiei Culturale „Pană de Păun”, a primit o finanţare nerambursabilă în valoare de 40.000 lei, prin hotărâre a Consiliului Local, bani cu care va fi organizat Festivalul „Pană de Păun”.
Una peste alta, nu sunt sume de speriat, obişnuiţi fiind cu sume de 1500 euro pentru o prestaţie de „folclorist”.
Vocea lui Alexandru Pugna s-a auzit pentru prima dată la Radio în 1984, la Radio Târgu-Mureş. Acum, la 50 ani trecuţi, probabil că ar fi avut mai mult prin conturi dacă ar fi abdicat de la valorile folclorului autentic. Nu şi-a lăsat cântecul nici măcar pentru preoţie, convins că „Mântuitorul nu ar cânta pe scenă şi apoi ar merge să propovăduiască”. Politica şi folclorul mai merg cumva, mai ales că sunt şi alţi interpreţi care le-au îmbinat, de la Nicolae Sabău (primar), Angela Buciu (deputat) etc. Să sperăm că şi în administraţie va fi adeptul principiilor sănătoase!