Preot Vasile Rus: Poiana Ilvei sub semnul rezistenţei anticomuniste

Preot Rus Vasile

În urmă cu 67 de ani pe valea Someşului sărbătoarea Sânzâienilor era scăldată în sânge.Securitatea a oferit un exemplu demonstrativ pentru toţi cei care nu doresc să se încorporeze în noua ordine bolşevică.Conducătorii mişcării de rezistenţă anticomunistă Liga Naţională Creştină:locotenentul Leonida Bodiu din Poiana Ilvei,primarul din Rebra Toader Dumitru şi un gospodar vrednic din Rebrişoara Burdeţ Ioan au fost executaţi fără judecată şi aruncaţi într-o groapă comună în Dealul Crucii.Vestea s-a răspândit ca fulgerul în toate localităţile de pe valea Someşului.Frica s-a aşternut în minţile şi în sufletele oamenilor.Supunerea faţă de noul regim trebuia să fie oarbă.Principalele drepturi :libertatea cuvântului şi proprietatea nu mai existau.Cei care îndrăzneau să spere urmau să intre în rândul poporului pierdut,popor din care acum făceau parte Leonida Bodiu,Toader Dumitru şi Ioan Burdeţ.Şaizeci de ani au dormit neîmpăcaţi cei trei martiri în pământul Vărării.Cei şase copii orfani ai lui Toader Dumitru şi ai lui Burdeţ Ioan nu au îndrăznit de frica oneştilor comunişti să îşi întâlnească părinţii pe aripile rugăciunii în slujba înmormântării.O speranţă a luminat sufletelor lor după anul 1989 însă aşteptarea a fost mare.Neocomuniştii democraţi ai anilor 90 priveau cu frică renaşterea eroilor anticomunişti din moarte la viaţă prin deshumarea osemintelor lor.Copiii lor le luau locul în noul sistem comunist democrat:în politică,în justiţie,peste tot.Crimele părinţilor şi bunicilor lor erau o pată neagră în conştiinţa lor.Exista apoi pericolul ca aceste crime să fie considerate crime împotriva umanităţii,exista pericolul să se facă dreptate în al doisprezecelea ceas.Târziu ia naştere Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului .Doi istorici Marius Oprea şi Gheorghe Petrov îşi încep munca de a rescrie istoria în anul 2009 urcând în Dealul Crucii arătând lumii întregi ororile pe care s-a clădit bolşevismul în România. În scurt timp Martirii din Dealul Crucii au devenit un simbol al rezistenţei anticomuniste şi prin truda urmaşilor de a le cinsti memoria.În cinci ani s-au ridicat trei monumente în amintirea jerfei lor:în Nepos,în Rebra şi în cimitirul din Bistriţa unde au fost reînhumaţi la şaizeci de ani de la uciderea lor.Reputatul regizor Nicolae Mărgineanu le-a recunoscut jertfa în filmul său documentar ‘’Dealul Crucii’’.Cu toţii însă ne întorceam privirea înspre localitatea naşterii locotenentului Leonida Bodiu,înspre Poiana Ilvei.Aşteptam ca poienarii să îşi primească eroul acasă.Acest lucru s-a împlinit în acest an la sărbătoarea Sânzâienilor.La hramul bisericii la sfânta Liturghie în sufletele poienarilor a revenit amintirea eroului lor,a locotenentului Leonida Bodiu.La slujba Parastasului au curs lacrimi pentru Leonida:
‘’Născutu-te-ai în mare chin
Să porţi prin lume-al tău destin
Orfan de mic tu să rămâi
Lumină să nu ai la căpătâi
Cu crez în Bunul Dumnezeu
Ai mers mereu pe drumul tău
Crezând că într-o bună zi
Dreptatea o vei dobândi ‘’.
Nepotul eroului anticomunist,Ioan Olari a onorat memoria unchiului său prin ridicarea unei troiţe în curtea casei parohiale ortodoxe din Poiana Ilvei prin dragostea părintelui paroh Pop Leon.După sfinţirea acestei troiţe paşii poienarilor s-au îndreptat înspre căminul cultural unde acelaşi inimos nepot Ioan Olari şi-a prezentat cartea scrisă în amintirea unchiului său.Cărturari şi oameni de stat au onorat evenimentul.Istoricul Gheorghe Petrov a vorbit despre misiunea sfântă de a rescrie istoria ca investigator al crimelor comunismului în cadrul I.C.C.M.E.R,domnul chestor Marius Linul a plâns soarta poporului român care în aceşti ani de democraţie s-a îndepărtat de la drumul lui,scriitorul George Vasile Dîncu a fericit jertfa martirilor anticomunişti şi lupta lor pentru adevăr.A venit rândul lui Ioan Olari care a prezentat cartea sa ca fiind o realitate trăită în suferinţă în urma pierderii celui mai bun fiu al familiei Bodiu din Poiana Ilvei :’’ Am simţit atunci cum picăturile de ploaie căzute pe faţa mea erau lacrimile lui Leonida Bodiu,lacrimile suferinţei ,ale durerii,lacrimile unui destin neîmplinit dar şi lacrimile resemnării, ale împăcării ,lacrimile iertării,mulţumirea că după atâţia zeci de ani are un loc de veci cum se cuvine şi respectul unei generaţii pentru al cărei viitor şi-a jertfit propria-i viaţă’’.Mântuitorul Hristos îi fericeşte jertfa:’’fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate…a lor este împărăţia cerurilor’’.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5