„Ziua Internaţională a Cooperaţiei”

Prezentă pe toate paralelele şi meridianele globului, cooperaţia reprezintă astăzi un element definitoriu al societăţii contemporane. În termeni cantitativi, Alianţa Cooperatistă Internaţională (ACI), organismul reprezentativ cooperatist la scară mondială, reuneşte 220 de organizaţii naţionale membre, din 84 de ţări, cuprinzând peste 800 milioane de membri, fiind astfel de departe cea mai mare organizaţie neguvernamentală de pe mapamond. ACI a luat fiinţă în anul 1895, printre membrii săi fondatori numărându-se şi cooperaţia din România.
La rândul său, COOPERATIVES EUROPE, organizaţie „umbrelă” pentru cooperaţia europeană, cuprinde 171 organizaţii naţionale din 37 de ţări, 267.000 de societăţi cooperative, totalizând peste 163 milioane de membri cooperatori şi 5,5 milioane de angajaţi. Cele şapte principii care stau la baza cooperativismului îşi extrag seva din experienţa şi tradiţiile pionierilor de la Rochdale (Marea Britanie), care, în anul 1844, au pus bazele primei cooperative viabile din lume. Principiile respective se bucură de o largă notorietate mondială, în timp ce cooperativele sunt tot mai mult percepute ca adevărate „şcoli ale democraţiei”. Unul dintre marii istorici cooperatori ai secolului al XIX-lea, G.J. Holyoake, spune: „Cooperaţia s-a dezvoltat încet, dar a ajuns departe. Pornind, la început, în mers de broască ţestoasă, a traversat Anglia, trecând apoi şi în Franţa, Germania, ajungând chiar şi în stepele îngheţate ale Rusiei. Ca şi un bun cronometru, cooperaţia nu este afectată de climă, ea funcţionează bine oriunde”.
Cooperaţia, prezentă pretutindeni, nu este nici pe departe caracteristică doar ţărilor mai puţin dezvoltate, cum în mod greşit şi tendenţios gândesc anumite persoane. Ţări puternic industrializate deţin solide structuri cooperatiste. Astfel, în Canada şi Japonia, 33% din populaţie este implicată în cooperaţie, în Germania – 25%, în SUA – 40%, în Columbia – 8%, în Singapore – 50%, în Costa Rica – 10%, iar în Malaezia – 20%. În India activează peste 239 milioane de membri cooperatori, în timp ce în Kenya peste 20 milioane de oameni îşi câştigă existenţa muncind în cooperaţie.
Şi în plan economic, cooperativele reprezintă un segment semnificativ.
Astfel, în Brazilia, cooperativele asigură 40% din PIB, în Finlanda acoperă 74% din producţia de carne şi 95% din cea de lactate, în Danemarca cooperativele de consum deţin 37% din piaţă, în timp ce în SUA mai mult de 30 de cooperative au cifre de afaceri anuale de peste 1 miliard de dolari fiecare.
În acest context, de o diversitate extraordinară, o sărbătoare a mişcării cooperatiste de pretutindeni nu poate fi privită decât ca fiind una la scară planetară. Ideea declarării unei astfel de sărbători, cât şi aceea a adoptării unui drapel cooperatist, au o vechime de peste o sută de ani. Ambele propuneri au fost avansate cu prilejul celui de-al doilea Congres al ACI de la Paris, în anul 1896, de către cooperatorul francez Charles Robert. Dar, Ziua Internaţională a Cooperaţiei avea să fie sărbătorită pentru prima oară în anul 1923, iar steagul în culorile curcubeului, simbol al cooperativismului, avea să fie arborat, în premieră, în anul 1924. De atunci, Ziua Internaţională a Cooperaţiei este aniversată în fiecare an, în prima sâmbătă a lunii iulie. Scopurile sale principale sunt de a face cunoscute cooperativele şi de a promova atât succesele mişcării cooperatiste, cât şi idealurile acesteia de solidaritate, eficienţă economică, egalitate şi pace. Totodată, această sărbătoare îşi propune să întărească şi să extindă parteneriatele dintre mişcarea cooperatistă internaţională şi alţi actori economici şi sociali, inclusiv cu guvernele, la nivel local, naţional şi internaţional.
Peste decenii, Adunarea Generală ONU a adoptat o rezoluţie prin care se declara prima sâmbătă a lunii iulie din anul 1995 „Ziua Internaţională a Cooperativelor”, marcând astfel 100 de ani de la înfiinţarea Alianţei Cooperatiste Internaţionale. Doi ani mai târziu, Adunarea Generală ONU a adoptat o nouă rezoluţie prin care manifestarea respectivă era inclusă în calendarul permanent de acţiuni internaţionale al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
În acest an, Ziua Internaţională a Cooperaţiei, sărbătorită la 7 iulie, abordează, ca tematică, ideea potrivit căreia cooperativele sunt, prin însăşi natura lor, entităţi care echilibrează sau integrează imperativele de ordin economic, de mediu şi sociale, răspunzând în acelaşi timp aşteptărilor membrilor şi persoanelor implicate într-un fel sau altul în problematica cooperatistă şi promovând în acest mod „responsabilitatea socială corporatistă”. Acest tip de responsabilitate are în vedere succesul social, de mediu şi financiar al unei întreprinderi al cărei obiectiv are impact pozitiv asupra societăţii, în paralel cu obţinerea succesului în afaceri. Principalele concepte ale responsabilităţii sociale corporatiste se referă la faptul că efectele sale sunt măsurabile şi transparente, ceea ce concordă perfect cu principiile şi valorile cooperatiste tradiţionale.
Preşedinte UJCC B-N,
Gaga Ioan