Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită la Năsăud

De Ziua Culturii, la începutul anului cărţii 2019, năsăudenii dornici de cultură şi istorie, au înconjurat bustul Luceafărului poeziei româneşti din centrul oraşului, geniul tutelar al culturii neamului, făuritorul limbii literare, Dumnezeul geniului sorbit din popor, care de 15 ianuarie a coborât pe locul unde a răsărit Floarea albastră – Veronica, prototipul eroului vastei sale opere. S-au depus coroane şi jerbe de flori la bustul poetului şi al Veronicăi, din partea primăriei, Consiliul local, Astra Năsăud, Liga Scriitorilor, Casa de Cultură, flori ce simbolizează mesajele năsăudenilor ce se învăluie într-un adevăr spiritual.

Cuvântul de început a fost rostit ca în fiecare an de primarul oraşului, Mircea Romocea, care a spus: „Eminescu se bucură de o  actualitate mereu reînoită, opera lui este încununată cu nimbul nemuririi făcându-l să renască cu fiecare generaţie”. Scriitorul Mircea Daroşi, stăpânind universul cuvântului poetic, lansează câteva idei de esenţă din opera celui care a făcut un legământ curat cu sufletul românesc spunând: “Eminescu a ştiut ca nimeni altul, în anii tinereţii să se bucure de viaţă, dar care, ca nimeni altul, a îndurat apoi calvarul ei. Poetul, spune vorbitorul, prin mesajele sale înălţătoare ce duc spre umanitate şi modele de viaţă a creat o limbă în acelaşi timp nouă şi proaspătă. N-a trebuit să se lupte cu limba, ci i-a fost de ajuns să se aşeze în curentul limbii şi să-şi înalţe pânzele în direcţia în care suflă duhul ei.”

“Eminescu a fost o inteligenţă, ajutată de o bună memorie, spune Lucreţia Mititean, parafrazându-l pe  Maiorescu şi pe Nicolae Iorga, care spune că este expresia integrală a sufletului românesc. Este o mândrie, spune scriitoarea să fie la loc de cinste în manualele şcolare, spre promovarea în inimile şcolarilor a idealurilor de bine, frumos, adevăr, echilibru, perfecţiune şi claritatea stilului, cu joc de imagini şi sunete, cu o transfigurare a realului şi o posibilă proiecţie a perfecţiunii în eternitate.”

ASTRA - Cerc oraş, preşedinte Floarea Pleş, a invitat participanţii în sala mică a Casei de cultură, pregătită sărbătoreşte, unde s-a desfăşurat simpozionul cu tema “Eminescu, geniul tutelar al culturii neamului”. Aici s-au continuat discuţiile parafrazându-l pe Vasile Alecsandri cu versuri din poezia “Unor critici”:

       “E unul care cântă mai dulce decât mine?

      Cu-atât mai bine ţării, şi lui cu-atât mai bine

      Apuce înainte s-ajungă cât mai sus

      La răsăritu-i falnic se-nchină-al meu apus.”

Se continuă discuţiile lansate în faţa bustului cu intervenţia  preşedintelui Ligii Scriitorilor, Filiala Năsăud, Ioan Mititean, care  vorbeşte despre  Mihai Eminescu – pedagog, un luptător pe tărâm social şi politic, de o exemplară conştiinţă civică. Prezintă activitatea poetului  ca revizor şcolar, un exemplu de voinţă şi efort, care în perioada deplasărilor în teren, la  descoperit pe dascălul Ion Creangă, ce prezenta bucăţi de lectură, povestiri ce nu erau în manuale şi nici în programele şcolare. Revizorul s-a mirat de aceste povestiri educative şi l-a rugat pe dascăl să-i spună cine este autorul. Dascălul i-a răspuns cu blândeţe că, aceste povestiri îi aparţin. “Bădiţă Ioane, a spus revizorul, mă supăr pe matale dacă nu scrii aceste amintiri, să le citească şi cei mici şi cei mari.” Rugămintea s-a înfăptuit şi a apărut “Amintiri din copilărie”. Între cei doi educatori s-a legat o prietenie de o viaţă. Dascălul Creangă l-a vizitat pe revizor la Ipoteşti, care l-a întâmpinat cu poezia sa “Somnoroase păsărele”.

  • Eşti un poet genial, bădiţă Mihai!
  • Nu ştiu cum sunt eu, dar ştiu că mata, bădiţă Ioane, eşti un povestitor fără pereche.

S-a vorbit în continuare despre iniţiativa statului roman, care a declarat anul 2019 - ANUL CĂRŢII, reuşind a ne recunoaşte pe noi înşine prin cartea scrisă din inimă fiind mai frumoasă chiar decât noi înşine.

Cei prezenţi şi-au confirmat personalitatea prin versuri şi cânt învăluite în pasiuni ale creaţiei şi interpretării, cu rol de descătuşare a minţii, de înlăturare a stresului, ce zilnic ne doboară, momente artistice oferite de  Cornelia Horobeţ, Gavril Vaida, Romulus Berceni, Ioana Lăpuşneanu, Dumitru Bar, Leon Catarig, Ioan Boţan, Ana Filip, Lucreţia Mititean, Floarea Pleş, Pavel Ştirbu, Ionuţ Nistor şi scriitorii clujeni Ionel Federiga şi Delia Cenan. Întreaga adunare a interpretat în cor cântece pe versurile lui Eminescu: “Pe lângă plopii fără soţ”, “Mai am un singur dor” etc

În partea a doua a activităţii s-a dat cuvântul cărţii, prin glasul doamnei Nadia Baciu, directorul Editurii “Ecou Transilvan”, care a venit la Năsăud cu cărţile domnilor Ioan Seni şi Mircea Daroşi, cărţi dedicate Centenarului Unirii şi a Primului Război Mondial, cărţi documentare, scrise cu efort, deoarece valoarea omului se afirmă prin efort. Ne-a surprins cuvântul preotului Iuliu Mureşan de la parohia Valea Spinului, care a făcut o prezentare academică cărţii dirigintelui său, prof. Ioan Seni, căruia fostul elev i-a oferit onorul, şi recunoştinţa pentru cartea de faţă, ca un zeu ce s-a angajat benevol să dăruiască, folosind expresiile cele mai potrivite, ducând ideile cărţii spre un deznodământ firesc. Despre cartea astristului din Nepos, prof. Mircea Daroşi, a vorbit preşedinta Floarea Pleş, arătând că autorul cărţii de faţă şi a celorlalte douăzeci, simte pulsul creator al cititorilor pe care-l valorifică prin originalitate.

Astriştii şi scriitorii năsăudeni sunt prezenţi acolo unde fermentează viaţa culturală, iubesc oamenii şi locurile în care respiră.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]