Zilele oraşului-staţiune Sângeorz-Băi

Cu “Zilele oraşului-staţiune” Sângeorz-Băi am ajuns la cea de a treia ediţie a manifestărilor şi, chiar dacă evenimentul este relativ tânăr, organizatorii: Primăria şi Consiliul Local s-au dovedit a fi căpătat atâta experienţă cât alţii nu reuşesc s-o acumuleze în mult mai multe ediţii.

Experienţa, la ea acasă, căci şi de felul cum vrei să te achiţi de nişte obligaţii pe care ţi le-ai asumat, contează.

Contează cât suflet şi timp sacrifici pentru a-i face pe alţii să se simtă bine, să devină importanţi şi să te aprecieze. Să fii tu convins că nu faci umbră pământului degeaba, iar atunci când cineva şi-a pus bază pe tine şi cuvântul tău să nu cutezi a-l dezamăgi. Dacă toate acestea s-au vrut a fi piatră de temelie în administrarea unui oraş ca Sângeorzul, se poate vedea din tot ce întreprind edilii acestui oraş şi de tot ce reuşesc să înfăptuiască.

Un examen greu l-a avut de trecut primarul reales al oraşului şi cu acest prilej de ţinere a serbărilor Zilelor oraşului, pregătite pentru 15-17 august 2008. Primarul Roland Venig a fost primul care a inaugurat prima ediţie a serbărilor şi tot el este cel care patronează şi această a treia ediţie. Sigur, nu doar primarul, dar oricum principalul personaj este domnia sa, iart alături se numără majoritatea celor apropiaţi, precum consilierul primarului Buia Ioan sau viceprimarul Pop Maxim, dar şi mulţi alţii, implicaţi mai mult sau mai puţin în activitatea de zi cu zi.

Nu trebuie uitat nici aportul contabilităţii primăriei, cea care sub conducerea şefei contabile Florica Turcu duce trena subţire a cheltuielilor ori a veniturilor primăriei, cea care are grijă de fiecare bănuţ, de fiecare leuţ, să fie folosit cu maximă precauţie şi numai în folosul comunităţii.

Nu-i voi uita nici pe consilierii mai vechi ori mai noi care au avut tăria să aprobe desfăşurarea şi în acest an a “Zilelor oraşului” şi în scopul cărui eveniment să aprobe sumele necesare organizării lui. Nici pe cei câţiva, mulţi, puţini sponsori nu-i voi uita şi-i voi felicita cu ocazia sprijinului oferit desfăşurării acestei frumoase serbări.

Dar, destul cu laudele introductive şi să trecem la lucruri certe, cum ar fi debutul primei zile a sărbătorii, care a coincis şi cu sărbătoarea creştină Adormirea Maicii Domnului, prima zi în care o vom vedea şi auzi pe cea mai mare doamnă a folclorului sângeorzan, Saveta Bogdan. Cine altcineva putea să ne reprezinte mai puternic cu această ocazie decât acest suflet mare şi nobil al cântecului popular someşan şi îndeosebi sângeorzan. Pentru că nimeni altcineva nu a lăsat amprente atât de adânci în transmiterea peste generaţii a tradiţiilor locale ale folclorului autohton. Şi cine altcineva putea să intre şi să impresioneze mai mult decât această mare doamnă care şi acum după patruzeci de ani de activitate pe scenele patriei şi din străinătate ne va spune prin cântecul său de debut de la prima emisiune radio că “Sunt fată din Sângeorz-Băi”?

A fost, este şi va rămâne veşnic “Fata din Sângeorz-Băi” şi nu numai pentru noi, cei de aici, ci pentru toată suflarea folclorică a lumii. Cum să nu te minunezi la auzul vorbelor sale de duh, la auzul glasului său dule cu care a încântat o lume întreagă?! Şi-apoi, spusele domniei sale despre satul natal – căci şi acum ea îl numeşte sat, locul în care s-a născut. Locul în care a copilărit şi în care se reîntoarce totdeauna cu desăvârşită dorinţă şi plăcere. Zilele oraşului Sângeorz-Băi, după mine, se puteau începe sau chiar termina atunci când Saveta Bogdan şi-a încheiat recitalul. Şi munţi, şi văi, şi susur de ape, şi foşnet de vânt, toate au fost prezente pe scenă odată cu prezenţa acestei doamne a locului. Poarcă nimic nu poate fi mai frumos decât o pledoarie cântată despre locurile natale, pe care nu le poţi uita niciodată.

În credinţa mea despre tradiţie şi folclor, crezul meu în veşnicia ce sălăşluieşte la sat se ascund toate trăirile interioare de acum ori de mai de demult. Şi de aceea nu cred că vreodată va fi suficient scrisul meu despre toţi cei care ne fac să savurăm plăcerea frumosului interior. De aceea nu consider că ar fi suficient ce am scris despre d-na Saveta Bogdan, iar dacă pe unii îi voi plictisi, iertată-mi fie îndrăzneala.

Căci, poate numai astfel voi reuşi să desluşesc şi alte spectaculoase prezenţe pe scena din faţa primăriei, căci, iată, vin alţi artişti, alte formaţiuni, cu alte diferite spectacole, mai mult sau mai puţin savurate de publicul foarte diferit la astfel de ocazii.

În aceeaşi zi de 15 au urcat apoi pe scenă, Florin Săsărman, al cărui recital de muzică folk s-a bucurat de aplauze repetate mai ales ale spectatorilor tineri, iar mai pe urmă veni şi rândul Mariei Radu Band, Semnal M, Timpuri Noi şi Cargo, iar Sahannon Ceili Band off Bucarest a prezentat muzică şi dans irlandez.

Din motive de excepţie – căldură mare – spectacolul primei zile s-a decalat cu o oră şi jumătate, fapt ce a dus ca focurile de artificii programate pentru ora 23,00 să se declanşeze abia la 0,30.

Ziua a doua a festivităţilor prilejuite de Zilele sângeorzene a debutat cu sosirea pe scenă a componenţilor Festivalului internaţional de folclor pentru copii “SOAROM”, sub egida căruia şi-au dat concursul ansambluri de tinere talente din Bulgaria, Basarabia, Ucraina, Ungaria, Tulcea, Neamţ, Bihor, Vâlcea, Ialomiţa şi, desigur, Sângeorz-Băi.

Despre acest festival al copiilor voi spune numai de bine, cu bucuria mare de a vedea înfiripându-se prietenii între naţiuni în privinţa continuării tradiţiilor din folclorul autohton. Ziua a continuat cu dansatorii de la “Floris” Bistriţa, Prefix 990, TNT, Ooops, Parlament, Alexandra Ungurean & Crush şi Cassa Loco.

Ca şi în prima zi, seara s-a închis cu un spectaculos foc de artificii.

Şi, iată, a sosit şi ziua a treia, ziua de duminică, 17 august 2008, zi care va fi dedicată în special muzicii şi dansului popular românesc. Acum vor intra în scenă mari nume de ansambluri şi cântăreţi deosebiţi.

Prin analogie, această a treia zi va semăna cu prima zi, deosebirea făcându-se doar de mai multe nume sonore, care se vor succeda pe scenă.

Începutul zilei va fi făcut tot de talentele mai micilor noştri, pentru că se vor remarca aceiaşi componenţi ai SOAROM, a cărui gamă a fost răsplătită cu îndelungi aplauze şi nesfârşitele aprecieri, la scenă deschisă. Un deosebit interes pentru publicul spectator l-a avut apariţia în programul zilei a Ansamblului bistriţean “Dor Românesc”, iar ca solişti au făcut rumori apariţia cântăreţului Nelu Şopterean. Mult îndrăgitul solist de muzică populară Cristian Pomohaci a fost o apariţie plăcută printre protagoniştii festivalului, preot născut pe meleagurile noastre, unul dintre cei mai străluciţi continuatori ai tradiţiilor noastre populare, păstrător al datinilor, portului şi limbii strămoşeşti.

Un alt conjudeţean de-al nostru, solistul de muzică populară Alexandru Pugna ne-a încântat auzul şi privirea cu melodiile autentice ori cu vorbele sale de duh. Solişti cu care ne întâlnim totdeauna cu mare plăcere şi pe care suntem oricând dispuşi să-i apreciem pentru arta lor desăvârşită în promovarea cântecului şi jocului popular autentic.

Şi, au sosit să închidă serbările acestor de neuitat zile sângeorzene, cine altcineva decât artişti consacraţi ai ansamblurilor locale, ai sângeorzenilor, Ansamblul “Doina Someşului” Sângeorz-Băi, condus de către Sorecău Ioan la la Şcoala de Arte şi Meserii şi vestitul Ansamblu “Păuniţa” de pe lângă Casa de Cultură a oraşului, condus de directorul acestui ansamblu Hodoroga Florin.

Dacă la început a fost Saveta Bogdan, de loc din “satul” dintre munţi, Sângeorz-Băi, finalul acestui prelungit spectacol l-a consemnat ansamblul local care şi-a pus în plan continuarea şi dezvoltarea tradiţiilor locale, perpetuarea tuturor genurilor de activităţi folclorice. Iar animatorul acestui deosebit ţel este ansamblul prin el însuşi şi stegarul său Florin Hodoroga cu apropiaţii lui cei mai merituoşi, membrii tarafului, ori soliştii de muzică populară, ori cei peste 50 de neîntrecuţi dansatori.

…Şi Zilele sângeorzene, cele trei zile de cântec, joc şi voie bună au laut sfârşit, pentru unii cu bucurie (organizatori), pentru alţii cu regrete (cei nesătui după muzică şi frumos), dar totul a decurs într-o atmosferă plăcută, entuziastă. Focul, nelipsitul foc de artificii a dat semnalul închiderii spectacolelor, iar noaptea cu misterele ei ne copleşeşte treptat şi liniştitor.

Aşa s-a mai scris o pagină din evenimentele anului 2008 despre care mulţi îşi vor aduce aminte cu plăcere peste timp.

Comentarii

19/07/10 16:30
Vizitator

da nu se tin si anul acesta?
ar fi pacat
pacat e si de oras ka e o mizerie in parc...... dc nu puneti sa se faca curatenie?

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]