( Video) Dialoguri culturale ale Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud în Voivodina, Serbia. Moment istoric- Chipul lui Coşbuc, nemurit la şcoala ce-i poartă numele. Preşedintele Radu Moldovan: România e pretutindeni prin sufletele românilor

Inaugurate în urmă cu câţiva ani, din dorinţa de promovare a valorilor culturale româneşti în Diaspora. „Dialogurile culturale” organizate de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc”, Centrul Judeţean pentru Cultură şi Complexul Muzeal au continuat, în Anul Centenarului Marii Uniri, cu evenimente ce s-au derulat în comunitatea românească din Voivodina, Serbia, în parteneriat cu Consiliul Naţional al Minorităţii Române din Serbia, Şcoala Elementară „George Coşbuc” Torac, Institul de Cultură al Românilor din Voivodina şi Casa de Cultură a Sindicatelor Bistriţa. Evenimentele au debutat la Institul de Cultură al Românilor din Voivodina.
În cuvântul de deschidere, preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, a vorbit despre importanţa promovării culturii româneşti în mijlocul românilor aflaţi peste graniţă.
„Am întâlnit oameni demni, mândri că sunt români și determinați să transmită acest lucru și generațiilor viitoare! Eu unul îmi doresc ca prin acțiunea noastră, ”Dialoguri culturale în comunitățile românești din diaspora” să aducem o bucurie fraților noștri care se luptă pentru păstrarea și promovarea tradițiilor și culturii române în teritorii din afara granițelor țării: Împreună, vom reuşi să păstrăm vie flacăra existenţei noastre pe orice meridian s-ar afla românii. Vreau să îi felicit pe toți colegii mei implicați în organizarea acestor evenimente și să le mulțumesc gazdelor noastre pentru ospitalitatea și bucuria cu care ne-au primit! România e pretutindeni prin sufletele românilor care o iubesc”, a menţionat preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan.
Dialogul moderat de managerul Bibliotecii Judeţene, Ioan Pintea, a avut în centru prezentarea proiectului editorial al Bibliotecii, care include nume precum Liviu Rebreanu, George Coşbuc, Andrei Mureşanu, dar şi autori contemporani. În acest cadru, a fost lansat Dicţionarul scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, în prezenţa autorului, Andrei Moldovan, care surprinde trei decenii de literatură şi 120 de scriitori, fiind o oglindă a vieţii literare din ţinutul Bistriţa-Năsăud.
Scriitorii Cornel Cotuţiu, Aurel Podaru, Vasile Filip şi Menuţ Maximinian şi-au lansat cele mai recente apariţii, vorbind, în acelaşi timp, despre rolul pe care îl are literatura în promovarea culturii unui neam. Nu au lipsit cele mai recente numere din revistele „Mişcarea Literară”, „Neuma” şi „Răsunetul cultural”.
În cuvântul său, Todor Doru Ursu, directorul Institutului de Cultură a Românilor din Voivodina, a vorbit despre faptul că pe aceste meleaguri trăiesc români ardeleni care se mândresc cu rădăcinile lor, subliniind faptul că în Academia de Ştiinţă şi Arte a României sunt trei academicieni ce trăiesc în Serbia, iar institutul ce este gazda evenimentului are colaborări cu patru academii, cea din România, din Serbia, Croaţia şi Muntenegru. La rândul său, Daniel Petrovici, preşedintele Consiliului Naţional al Românilor din Serbia, a subliniat importanţa conclucrării între românii de dincoace şi dincolo de graniţe, prin instituţiile abilitate, astfel încât proiectele cu românii din Banatul sârbesc să prindă un contur oficial.
Invitat de onoare a fost academicianul Adam Puslojic poet sârb şi traducător literar, membru de onoare al Academiei Române din anul 1995, membru activ al Uniunii Scriitorilor din România şi al Uniunii Scriitorilor din Serbia, creatorul curentului poetic de avangardă numit clocotrist. Are traduceri în peste 20 de limbi.
„Ne-am unit pe neaşteptate, prin intermediul prietenilor noştri, putând declara că ne aflăm în ţinutul Bistriţa-Năsăud. Am tradus 80 de volume în 40 de ani, făcând cunoscuţi în Serbia pe poeţii noştri, de la Mihai Eminescu la George Bacovia şi la prietenul meu bun, Nichita Stănescu. Am lucrat pentru traducerea cuvântului „Luceafărul” în limba sârbă 50 de ani şi, neavând un cuvânt similar, am inventat eu unul, putând spune astfel că am contribuit la promovarea culturii româneşti aici, în Serbia”, a declarat Adam Puslojic.
În acest cadru, prof. univ. dr. Mircea Maran, de la Şcoala Superioară Vârşeţ, istoric, a primit premiul „Andrei Mureşanu”, acordat pentru prima dată de către bistriţeni. „Un popor din afara graniţelor se poate păstra în primul rând prin cunoaşterea istoriei. Din 1996, prin simpozioanele româneşti din Serbia, vorbesc despre istoria noastră. Este important să prezentăm cultura românească, realizările noastre şi în limba sârbă, ca şi concetăţenii noştri să le cunoască mai bine. Sunt preocupat de cercetarea şi prezentarea istoriei românilor din Banatul sârbesc”, a declarat, printre altele Mircea Maran.
Tema centrală a colocviului a fost „Centenar 1918-2018 – Istorie şi cultură românească”, fiind prezentată şi monografia „1918 în judeţul Bistriţa-Năsăud” de către managerul Ioan Pintea. A urmat prezentarea academicianului Costa Roşu, printr-un portret făcut de invitaţii preşedintelui instituţiei gazdă, Daniel Petrovici. Virginia Popovici de la Universitatea din Novi Sad, Facultatea de Filozofie, Departamentul Limba Română, a vorbit despre studenţii români din Serbia; poeta Ileana Ursu, vicepreşedintele Asociaţiei Scriitorilor din Voivodina, despre literatura română din Serbia; Rodica Ursulescu, redactor şef revista „Tradiţia”, a punctat reperele tradiţionale româneşti din Serbia şi a făcut o prezentare a Societăţii Etnologilor şi Folcloriştilor Români din Voivodina. Despre academicianul Costa Roşu a vorbit şi Florin Ursulescu. Membru al Uniunii Jurnaliștilor din Serbia şi Muntenegru, membru de onoare al Ligii Prieteniei Româno-Sârbe din Bucureşti, laureat al mai multor premii pentru bogata activitate culturală – în acest sens merită amintit Premiul de carieră (Opera vieții), la 35 de ani de jurnalistică, decernat de Uniunea Jurnaliștilor din Serbia şi Muntenegru. Redactor-şef al săptămânalului „Libertatea”, președinte-fondator al Societății (Fundației) Române de Etnografie şi Folclor din Voivodina (1995-2003) etc. Autor a peste 20 de cărți (monografii, lexicoane, bibliografii, antologii, traduceri şi altele). Costa Roşu este autorul importantului proiect Bibliografia Românilor din Iugoslavia – în şapte volume.
La eveniment a participat şi cântăreţul Dragoljub Firulovic din Serbia, din Valea Timocului.
Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina a fost înfiinţat acum 10 ani, având ca fondatori Guvernul Voivodinei şi Consiliul Naţional al Minorităţii Române din Serbia şi se ocupă în mod profesionist de cercetări din domeniul culturii, artei, istoriei şi a altor ştiinţe sociale, cât şi a limbii române de pe teritoriul Voivodinei. Activitatea Institutului se desfăşoară în cadrul a patru departamente: pentru documentare şi cercetare, pentru informare şi comunicare, pentru organizarea manifestărilor cultural-artistice, perfecţionarea şi instruirea de specialitate a cadrelor din domeniul culturii şi artelor, şi, în fine, departamentul pentru păstrarea patrimoniului cultural. Activitatea Institutului este orientată în două direcţii principale, una de cercetare ştiinţifică pe tărâm istoric, demografic, cultural, filologic, literar, artistic etc. şi cealaltă de valorificare a rezultatelor cercetărilor din aceste domenii, prin publicaţii periodice proprii şi prin cărţi.
Evenimentul a avut loc la Becicherecu Mare (sârbă Zrenjanin), reședința districtului Banatul Central din Voivodina (Serbia), cu o populație de peste 75.000 de locuitori oraşul, iar zona metropolitan de 122.000, cel mai mare oraș din Banatul Sârbesc. În centru tronează statuia regelui Petru I al Serbiei.
Evenimentele au continuat la Torac. Torac sau Torak are o populație de aproape 3.000 de persoane, în majoritate români şi este așezat pe malul stâng al canalului Bega, la aproximativ 15 km de granița cu România.
La Şcoala Elementară „George Coşbuc” de aici 132 de elevi învaţă, având ca patron spiritual, din anul 1993, pe poetul născut pe meleagurile noastre. Gazdă a fost directoarea instituţiei Norica Raşa, care, împreună cu cadrele didactice şi cu elevii, au pregătit un recital de poezie, dar şi de cântece pe versurile lui George Coşbuc, la 100 de ani de la trecerea acestuia în eternitate. Începând de acum, ca „semn al unei prietenii care nu cunoaşte depărtări şi frontiere”, după cum spunea directorul instituţiei gazdă.
Preşedintele Consiliului Judeţean – Emil Radu Moldovan, alături de managerul Bibliotecii Judeţene – Ioan Pintea şi directorul şcolii au dezvelit o placă cu chipul lui George Coşbuc, în viziunea artistului Mircea Mocanu, însoţită de emblema judeţului nostru. „Este un moment istoric ce-l trăim într-o comunitatea românească extrem de importantă, un moment de sărbătoare ce se suprapune cu Centenarul Marii Uniri. Am adus alături de noi şi o expoziţie prin care pot fi văzute frumuseţile judeţului nostru, dar şi această placă care, sperăm că, va dăinui peste ani ca un gest de bucurie al locuitorilor de pe meleagurile natale ale lui Coşbuc, că spiritul acestuia este păstrat viu de românii din Torac”, a declarat Radu Moldovan. „Mulţumim frumos pentru acest gest deosebit de a-l aduce pe Coşbuc în mijlocul nostru. Poetul se învaţă şi în manualele noastre de aici şi, aşa cum spunea Liviu Rebreanu, scrisul lui George Coşbuc trăieşte cât va trăi neamul românesc. M-a împlinit acest gest pe care l-aţi făcut”, a declarat Daniel Petrovici, preşedintele Consiliului Naţional al Românilor din Serbia. „Un mare poet spunea că Dumnezeul poeţilor e mereu surprinzător. În anul în care Eminescu murea la Bucureşti, ajungea George Coşbuc. După veleitarii ce-l imitau pe Eminescu apare Coşbuc, cu o cu totul altă poezie. Iată, astăzi, Coşbuc se întoarce în şcoala care i-a conservat eternitatea şi vreau să vă anunţ că după ce l-a tradus pe Eminescu, următoarea traducere în sârbă al lui Adam Puslojic va fi George Coşbuc”, a declarat Ioan Pintea. După vizitarea expoziţiei adusă de managerul Complexului Muzeului Judeţean, Alexandru Gavrilaş, şi acordarea de autografe şi donaţii de carte a scriitorilor prezenţi la eveniment, a fost vizitată şcoala, o instituţie care poate fi aşezată în rândul şcolilor europene.
A fost o întâlnire frumoasă, ce nu va fi uitată prea curând, aşezată atât în sufletele bistriţenilor, cât şi ale profesorilor şi elevilor din Torac.
Evenimentele au continuat la Casa de Cultură din Torac, unde sute de spectatori au venit să vadă spectacolul susţinut de Ansamblul profesionist „Dor Românesc”.
În deschiderea evenimentului, managerul Centrului Judeţean pentru Cultură, Gavril Ţărmure, a făcut o scurtă prezentare a zonelor etnografice ale judeţului de unde vin artiştii, invitând apoi în scenă pe preşedintele Consiliului Judeţean – Emil Radu Moldovan, pe directorul Casei de Cultură din Torac – Filip Baloş, dar şi pe managerul Bibliotecii Judeţene – Ioan Pintea, care au schiţat coordonatele proiectului „Dialoguri culturale”. „În această lume concretă, uneori miracolele sunt naturale. Sunt la Bistriţa-Năsăud, la Torac. Aţi venit cu surâsul lui Coşbuc pe buze”, a spus Adam Puslojic. În acest context, academicianul a primit premiul „George Coşbuc”, acordat pentru prima dată în afara graniţelor de către Biblioteca Judeţeană, până acum primindu-l câteva nume sonore ale literaturii româneşti, printre care academicianul Nicolae Manolescu.
A urmat concertul susţinut de artiştii noştri, sub bagheta dirijorului Anghel Urs, în acompaniamentul orchestrei urcând pe scenă artiştii profesionişti Domnica Dologa, Anuţa Motofelea, Oana Matei-Coruţ, Veronica Bălan, Ioachim Spân, dar şi tinerele talente Elena Hazbeiu şi Ioana Măgheruşan. În coregrafia lui Adrian Paşcu, au fost prezentate în faţa spectatorilor suite de dansuri din judeţul Bistriţa-Năsăud (Someş şi Câmpie), dar şi din Sălaj. Publicul a aplaudat la scenă deschisă pe artiştii bistriţeni, dovedindu-se a fi iubitori ai tradiţiilor româneşti, dar şi cunoscători ai muzicii de calitate.
Din delegaţia bistriţeană au făcut parte Alexandru Câţcăuan – directorul Casei de Cultură a Sindicatelor, cel care a întreţinut de-a lungul anilor relaţiile dintre Bistriţa şi românii din Serbia, protopopul Alexandru Vidican, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă – Gabriel Lazany, arhitectul judeţului – Radu Săplăcan, consilierii judeţeni Emil Neia Lăcătuş, Flaviu Giurgiuca şi Grigore Sas, Graţiela Nemeş – consilierul preşedintelui CJ.
Punţile culturale dintre Bistriţa şi Serbia sunt pavate, an de an, cu evenimente culturale prin care Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud este un adevărat ambasador a tot ceea ce înseamnă românism. În zilele următoare, echipa Televiziunii Române, dar şi cea din Novi Sad, vor transmite tot ce s-a întâmplat aici.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]