Universitarul Andrei Marga a conferenţiat şi a deschis fondul documentar ce-i poartă numele la Biblioteca Județeană

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud au organizeazat, în sala „Gavril Scridon” a Bibliotecii Județene, conferința „Andrei Marga: Lumea de după 2010”. Cu acest prilej a avit loc deschiderea expoziţiei de carte „Donaţia Andrei Marga” și au fost lansate cărțile „Ordinea viitoare a lumii” şi “Philosophy in a Changing Europe” de Andrei Marga.
„Andrei Marga este unul dintre cei mai mari gânditori ai acestei ţări şi nu putem decât să ne mândrim că este bistriţean şi să profităm de acest lucru invitându-l cât mai des în mijlocul nostru. Suntem într-un timp al dezordinii, iar Andrei Marga reuşeşte, prin cărţile pe care le scrie, să indice anumite piste pentru a readuce ordinea în mijlocul nostru. Domnul profesor a făcut o donaţie extrem de importantă pentru Biblioteca Judeţeană. Sunt cărţi pe care biblioteca nu le-a avut, pentru că domnia sa a avut întâlniri cu mari personalităţi ale lumii, amintind aici doar pe Papa Ioan Paul al II-lea şi profesori de la marile universităţi din lume, o serie de volume care vorbesc despre starea lumii de astăzi. Ne bucurăm de fiecare dată, domnule profesor, când vă citim şi mă mulţumim pentru această zi”, a declarat în deschidere managerul Bibliotecii Judeţene, Ioan Pintea.
La rândul lui, prof. univ. dr. Andrei Marga a spus: „Sunt impresionat să fiu aici în biblioteca această formidabilă. La ora actuală în ţară doar Biblioteca Universităţii din Bucureşti şi Biblioteca Judeţeană Bistriţa sunt cele mai noi şi cele mai relevante. Bistriţa încă nu este centru universitar însă va fi în curând şi atunci se va vedea şi mai bine valoarea pe care Bistriţa o are. Oraşul nostru este foarte vizibil în ţară, nu doar datorită ospitalităţii şi ci datorită evenimentelor care sunt aici”.
Conferinţa universitarului Andrei Marga a vorbit despre noua ordine a lumii, despre faptul că nu se poate construi pacea eternă, despre puterile lumii şi despre rolul României în context european.
Discursul a fost urmărit cu mare atenţie de cei prezenţi la bibliotecă, fiind o întâlnire cu o personalitate care are multe de spus în domeniul filozofiei, istoriei, dar de ce nu, şi al raportării ţării noastre la contextul internaţional, ştiut fiind faptul că Andrei Marga este un diplomat de carieră. Evenimentul cultural se înscrie în seria „Conferințele Bibliotecii”.

Comentarii

19/05/17 13:43
Vizitator

Controversatul Andrei Marga intre geopolitica si …calorifer. Andrei Marga poate fi definit ca fiind un profesor clujean rătăcit în politică, a cărui vanitate de a se vedea sus, în funcţii, a fost învinsă de inadecvarea proprie unui elefant într-un magazin de porţelanuri: un mediocru ratat care nu a ştiut să înveţe cum merge treaba în politică. Nici ca profesor si rector, Andrei Marga nu este un imaculat. Pata cea mai mare a lui Andrei Marga va rămâne însă pseudonimul „Horia”, de fost turnător la Securitate, care dădea cu subsemnatul despre studenţii şi profesorii străini care vizitau Universitatea din Cluj. Pentru cei mai multi, Andrei Marga va rămâne o sursă inepuizabilă de gafe, un dezastru pentru diplomaţia românească a anului 2012, si apoi o ruşine pentru imaginea culturii româneşti în străinătate.
Numirea lui Marga la ICR a semănat cu naţionalizarea din 1948. Arta contemporană românească, prin care Horia Roman Patapievici impreuna cu vechea garnitură ICR reuşise să ridice România la nivelul marilor galerii de artă new-yorkeze, al marilor târguri de carte europene sau al festivalurilor de teatru şi film, au fost aruncate la gunoi, odata cu mazilirea oamenilor de cultură care avuseseră ghinionul să lucreze la ICR sub mandatul Patapievici. Marga a promovat revenirea la valorile culturale ale ţăranului român şi ale pensionarului român educat în comunism, cu aere de intelectual: ţuiculiţă, folcloriste şi Luceafărul poeziei româneşti, în loc de autori de carte moderni şi contemporani de succes confirmat peste graniţe sau de artişti care creează pentru secolul 21. ICR-ul lui Marga a preferat să dea banii pe Festivalul “Udatul nevestelor”, pe “Poveşti româneşti în Africa” sau pe fotografiile din Valea Trotuşului, în loc de filmele de la TIFF sau Anonimul, de Cristian Mungiu sau de piesele de teatru de la Festivalul Naţional de Teatru. „Operele” cu care cultura română se poate „mândri” sunt cartea semnată de Andrei Marga şi publicată de ICR-ul condus de Marga, pe bani publici – “Cultură, democraţie, modernizare”, precum şi eseul-omagiu al directorului adjunct, scriitorul Horia Gârbea, pentru fostul dictator al Azerbaidjanului, Heydar Aliyev.
La aceste aceste enormităţi, pe care Marga le-a justificat cu isterie ţâfnoasă se adauga una de proportii si anume aceea prin care a încercat să acrediteze ideea că Transilvania, deci întreaga cultură a României, ar trebui să se mândrească şi să defileze prin lume cu o invenţie proprie: caloriferul.
Evident, aceasta ineptie a lui Marga nu a intarziat sa fie taxata prin numeroase glume savuroase. Iata doua dintre acestea:
-Anunţul lui Andrei Marga a scos la întuneric câteva persoane interesate de concept, care strigau de dimineaţă prin cartier: „Cultură veche cumperăăăm!!!“.
-După ce Andrei Marga a anunţat că ICR-ul va promova caloriferul, Cristian Mungiu a dezvăluit numele viitoarei sale producţii: „Al şaptelea element“.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]