Un om căruia îi pasă - Florin Vasile Şomlea

Cu ceva timp în urmă mă autosesizam ca o țintă în care trag toți ochitorii fără să reușească să o doboare, printr-o scrisoare trimisă mai multor diriguitori locali asupra destinului muzeului de măști și păpuși din Turnul Dogarilor, creație lăsată moștenire Bistriței de genialul umorist Alexandru Misiuga. Nici o instituție dintre cele cu reponsabilități în domeniu nu a reacționat la scrisoarea mea. Cu excepția Direcției Județene pentru Culte și Patrimoniu Cultural Național, condusă pe atunci de un om pe care nu îl cunoșteam prea bine: Florin Vasile Șomlea. Iată un om cu simțul datoriei mi-am spus. Un om care nu se...țâfnosește atunci când, fie chiar și un neavenit ca mine îi atrage atenția din poziție de alegător...să zicem!
L-am...fișat atunci în minte și i-am notat în memorie prima calitate ca manager cultural: omului îi pasă! Pentru că, nu-i așa, la câți dintre cei numiți sau aleși (nu mai are importanță cum) în funcțiile publice nu le mai pasă? Odată cocoțați pe scaunul demnității publice acesta devine imediat fotoliu personal, al puterii discreționare puse în slujba familiei și apoi a ...famigliei!
Județul nostru nu a dus niciodată lipsă de manageri culturali eficienți. Nicolae Gălățean a fost unul dintre ei. Constructor durabil și de negalat întru veșnicirea tradițiilor populare românești de pe aceste meleaguri. Dorel Cosma este altul. Unul dintre cei mai moderni și complecși manageri culturali din România! Gavril Țărmure este deasemenea un simbol în domeniu. Mircea Oliv, Mircea Prahase, Cornel Cotuțiu și încă alți câțiva nu pot fi dați uitării...
Prin eficiență, prin implicare, prin neobosita sa activitate cred eu, Florin Vasile Șomlea a intrat în galeria de onoare a oamenilor care construiesc durabil și semnifictiv. Nu i-a fost ușor nici măcar o clipă. Tip consecvent, intelectual de ținută care - rara avis! - nu iubește compromisul s-a ciocnit mereu și de proprii prieteni(politici să le zicem!) și, mai ales, de ceilalți...Și, ca la noi la români, îndărătnicia întru realizarea lucrului bine făcut i-a fost taxată ca închistare. Perseverența în aplicarea planurilor instituțiilor pe care le-a condus i-a fost reproșată ca ambiție personală evident condamnabilă! O anumită eleganță comportamentală, aplecarea spre muncă, inapetența sa evidentă spre pierderea de vreme inutilă în dulcegării păgubitoare i-au adus acuzatiile de îngâmfare și de superioritate în raport cu bieții subalterni... Cu timpul a devenit, în atare condiții, un ghimpe în propriul partid și chiar un ghemotoc greu de digerat pentru cei de dincolo...de baricadă!
Omul acesta are însă o calitate rară - poate construi într-un mediu ostil! De aceea este, poate, primul manager cultural care a demonstrat prin fapte că îi pasă de toate formele de exprimare culturală de pe aceste meleaguri. Cultura populară și tradițiile românești în general, arhaice sau moderne, literatura, pictura, arhitectura, fotografia toate formele de exprimare artistică au beneficiat de atenția și de sprijinul managerului cultural Florin Vasile Șomlea. Zic acestea pentru că Țara Bistriței și Năsăudului fiind Folclorlandul României, mulți diriguitori ai culturii ținutului s-au rătăcit fie printre ițarii țăranilor fie, dimpotrivă s-au cununat cu un elitism cultural multilateral păgubos! Florin Vasile Șomlea a avut priceperea, decența, inteligența și inspirația de a ține cumpăna dreaptă sprijinind toate formele de expresie culturală. Ba chiar a desțelenit ceva domenii în care predecesorii nu au avut nici măcar ambiția de a intra cu plugul!
Câinii latră ursul trece! De zicerea aceasta îmi aduc aminte privind spre Florin Vasile Șomlea. Îmi place să cred și chiar cred cu sinceritate că privirea aceasta a mea nu este nici interesată și nici partizană. Mă spovedesc în aceste rânduri în fața cititorilor pentru a le spune un lucru simplu: omul se judecă după faptele sale. Nu după partidul sau partida din care face parte. Nu după echipa la care este legitimat voluntar sau cu simbrie. Simpatic sau antipatic, cu sau fără charismă, prieten schimbător sau dușman ipotetic omul este măsurat mereu doar de Faptele Sale! În urmă cu mai bine de 150 de ani Mihail Kogălniceanu îl sfătuia pe colonelul Alexndru Ioan Cuza ca la vremuri noi să aducă oameni noi pentru reconstrucția Principatelor și integrarea lor în peisajul european! Domnitorul a ascultat și a decis : la vremuri noi a adus oameni noi și i-a întărit în dregătorii pe cei vechi și merituoși. Așa s-a născut România modernă. Atitudinea aceasta o numesc eu înțelepciune. Așa văd eu că arată dovada că îți pasă.
Florin Vasile Șomlea, dincolo de păcatele ipotetice sau reale pe care le are orice om privit prin lupa deformată și deformatoare a opiniei publice, este un om care pe frontul în care este trimis să lupte este un soldat credincios, devotat, dispus la sacrificiul suprem pe altarul crezului său. Un soldat adevărat! Alături de care eu aș angaja umăr la umăr lupta oricât ar fi de grea. Dacă toate acestea nu înseamnă nimic, azi, aici, acum în România, atunci toate sunt deșertăciune. Deșertăciunea deșertăciunilor!

De aceea am scris, subscriu cu tărie și semnez: Florentin Archiudean

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5