Traseul Bârgăuan al Magistralei Nordului

Finalizarea din ultimii ani, a lucrărilor de modernizare a Drumului Naţional 17 între Cluj, Bistrița și Suceava, a reprezentat un nou început de valorificare economică a nordului țării, prin scurtarea distanței dintre Transilvania și Bucovina, printr-un drum deosebit, o modernă șosea, prin Pasul Tihuța, aproape de cele două mari rezervații naturale ale Munților Rodnei și Călimani, care va lega burgurile transilvane cu mănăstirile și cetățile din Moldova și va aduce, în prim obiectiv, imensul patrimoniu natural, cultural și turistic, de interes regional și național, spre a fi mai ușor accesibil cunoașterii sale pe plan internațional.
Continuarea acestei operațiuni se impune prin realizarea proiectului de obținere a finanțării și execuției magistralei Cluj – Suceava, o luptă deloc ușoară, în care trebuie să intre, în primul rând, administrațiile, consiliile, primarii și mai ales parlamentarii din județele Bistrița-Năsăud și Suceava, care să inițieze și să sprijine propunerile unei strategii adecvate și coerente, având în față interesul major de ieșire în lume a acestor importante județe ale țării.
Trebuie aplicat un concept unitar, pe bază de aprofundare și cunoaștere științifică a naturii, istoriei și obiectivelor cultural turistice, odată cu argumentarea și aportul acestora, pentru fiecare localitate din traseul magistralei, a siturilor naturale, istorice, etnografice și mediatizarea acestor date.
În acord cu cei care susțin realizarea acestei magistrale, sunt și primarii comunelor bârgăuane, conștienți de importanța acestui proiect național. Astfel, primarul comunei Tiha Bârgăului, Vasile Dologa, a declarat ziarului Răsunetul următoarele:
„În 1940, nordul Transilvaniei şi Bucovina de Nord au fost uitate de Marea Românie într-un anumit context istoric. Azi această zonă pare să rămână la fel de izolată, dar din cu totul alte considerente. Domnilor parlamentari, domnilor care aţi lucrat la acest Master Plan General de Transport, d-le ministru Ioan Rus, acum 2000 de ani, romanii au găsit acest loc de tranzit spre provinciile din Moldova construind, în acest sens, un drum care dăinuie până azi. Tătarii au găsit Transilvania tot prin trecătoarea din Pasul Tihuţa. Mai târziu, împăraţii Imperiului Austro-Ungar au găsit de cuviinţă că trecerea spre Bucovina era tot prin Pasul Tihuţa. Culmea este că şi scriitorul Bram Stoker cu imaginaţia lui a găsit aceeaşi trecătoare pentru a localiza casa lui Dracula. În Evul Mediu, Bistriţa era cel mai important oraş pe unde se tranzitau mărfuri înspre şi din Moldova. Culmea este că acum, în epoca modernă, Bistriţa nu mai descarcă mărfuri demne de o autostradă”.
Într-un apel adresat ministrului Ioan Rus, primarul Vasile Dologa, un om al locurilor bârgăuane, care zac în istoria milenară și își cer dreptul legitim de a fi cunoscute în întreaga lume, declară următoarele:
„D-le ministru Ioan Rus, cu tot respectul de care vă bucuraţi, ardelean aşezat, când aţi vizitat mănăstirile din Bucovina, oare nu prin Pasul Tihuţa aţi admirat frumuseţile patriei? Peste câţiva ani, nepoţii şi strănepoţii noştri din Baia Mare, Bistriţa, Vatra Dornei, Câmpulung, Suceava sau Botoşani ne vor arăta cu degetul pentru că am lăsat să se semneze încă un Dictat, de data aceasta al indiferenţei şi al incapacităţii noastre strategice”.

r mai fi încă multe fapte importante de adăugat, mai puțin cunoscute, care s-au realizat, în decursul istoriei, pe traseul bârgăuan al drumului dintre Transilvania și Moldova, printre care amintim: vestigii arheologice și toponime din vremea dacilor, celților, romanilor, tătarilor, slavilor, austro-ungarilor și a sovieticilor, dar mai ales ale românilor, care nu trebuiesc uitate și readuse în circuitul cultural-turistic al zonei, pe baza unor studii monografice din care să rezulte, ulterior publicațiile și ghidurile necesare.

Vom jalona pe cele mai importante: Drumul Romanilor (posibil al dacilor liberi), Cetatea de pământ de la Contenița, Castrul Roman de la Livezile, numeroase alte vestigii arheologice și toponime, Drumurile Mariei Terezia și ale lui Iosif al II-lea, care a semnat Diploma Imperială de înființare a Târgului Săptămânal al Văii Bârgăului, din 7 octombrie 1785 (se îmlinesc în octombrie a.c. 230 de ani), Drumul Roibanului (linie ferată cu tren benzino-electric), între Susenii Bârgăului – Piatra Fântânelelor - Dornișoara – Vatra Dornei, și nu în ultimul rând, „Drumul Împărătesc” sau „Calea Iosefină”, marele drum al Bârgaielor, care a realizat, în istorie, legătura între Brașov – Sighișoara – Bistrița – Cernăuți – Lvov și Viena – Bistrița – Cernăuți, prin care au circulat mari personalități, între care și Mihai Eminescu. Traseul Bârgăuan al unei viitoare „Magistrala Nordului” nu poate fi ocolit, el reprezintă nu doar drumul cel mai scurt, între cele două vechi provincii, Transilvania și Moldova, importanța lui constă în creșterea economică a zonei și valorificarea imensului potențial natural, istoric, etnografic și cultural turistic.