Nazarica Munteanu

TRADIŢIILE, DATINELE ŞI CREDINŢELE POPORULUI ROMÂN ÎN URMĂ CU lOO DE ANII

CÂTEVA DATE DESPRE AN
(După „Cartea neamului”, de Emanoil Elefterescu, membru al „Asociaţiunei pentru literatura română şi Cultura poporului român” din Transilvania, Vălenii de Munte, 1912)

În anul 715 înainte de Hristos, Numa a întocmit calendarul lunar, compus din 354 zile, 8 ore, 48 minute, la care, fiind număr impar, a mai adăugat încă o zi, apoi, din cele 10 luni a mai scos încă cîte 6 zile, formând alte 2 luni, din care una era de 29 zile, şi cealaltă de 28 zile.
Numele celor două luni era Ianuarie şi Februarie. Toate lunile aveau un număr de zile fără pereche, luându-se afară Februarie, ce se ţinea ca funestă, pentru aceia se celebra în ea sărbătoarea parentalielor, pentru împăcarea zeilor.
Fiindcă anul solar întrecea pe cel lunar cu 11 zile, s-a intercalat după ziua de 23 Februarie, care se numea Marchedonius, de la Marchedona, care era zeiţa zilelor şi a pensionarilor; într-un an Februarie era de 22 zile, iar celălalt de 23 zile.
Constatându-se că acest an era mai lung cu o zi, Iuliu Cesar, în anul 47 înainte de Hristos a reformat Calendarul, stabilind anul de 365 zile şi tot la patru ani să se socotească luna Februarie de 29 zile, an numit visect sau săritor.Acest Calendar s-a numit Julian sau calendarul vechi.
Iuliu Cesar a stabilit acest Calendar după calculele astronomului Sosigene.
Mai târziu, Papa Gregorie al Xlll-lea, în anul 1582, îndreaptă anul Julian, care întârziase de la Iuliu Cesar până în timpul său cu zece zile.
Egiptenii împărţeau anul în 36 săptămâni, fiecare de 1o zile.
Grecii aveau anul lunar de 354 zile, împărţit după schimbările lunii în 12 luni.
La Evrei anul era de 12 luni dar anul începea la 29 august, crezând că atunci a făcut Dumnezeu lumea.
Egiptenii începeau anul la revărsatul Nilului.
Chinezii începeau anul după un ordin împărătesc vechi de 431o ani, la 2o Februarie.
Japonezii începeau anul la 1 Februarie.
În Roma s-a mutat începutul anului, de la 1 Martie la 1 Ianuarie, încă din anul 153 înainte de Hristos.
Creştinii începeau anul în Decembrie, când Romanii serbau pe Sol invictus,-soarele ne-nvins.
După creştinarea popoarelor, s-a început anul la 8 Decembrie, obicei păstrat până în secolul al nouălea; unele popoare creştine serbau anul nou la 25 Decembrie, iar altele la Sf.Paşti.
În secolul al XVl-lea s-a introdus începutul anului la data de 1 ianuarie, numai englezii au rămas până la anul 1752, serbând anul nou tot la 1 Martie.
Creştinii încep numărarea anilor de la naşterea lui Hristos, numită şi Era creştină.
Evreii numără anii de la facerea lumii.
Mahomedanii numărau anii de la fuga lui Mahomed în Medina.
Când noi ne aflam în anul 1912, Evreii erau în anul 5672 , iar Mahomedanii în anul 1330.
Cea mai veche carte despre Calendar se află în biblioteca naţională din Paris scrisă în anul 1289.
Primul calendar tipărit a fost al lui Johan Nider din Viena, în anul 1439.

LUNA IANUARIE-GHENARIE-
GERAR

Ianuarie este luna darurilor de Anul Nou. Este începutul anului ce ne aduce bucurii şi supărări. În această lună, ziua începe să crească iar noaptea să scadă.
Ianuarie şi Februarie nu au fost dintodeauna în calendarul nostru; la Romani anul era de 10 luni, începea cu luna Martie se sfârşea cu luna Decembrie.
Regele Numa-Pompiliu a făcut anul de 12 luni, Ianuare fiind a unsprezecea lună iar Februarie fiind a douăsprezecea lună.
Tot Regele Numa-Pompiliu a dat celei dintâi luni numele de Ianuarius, în onoarea regelui Ianus, considerat Zeul timpului, închipuit cu două feţe, al cărui Templu era închis în timp de pace şi deschis în timp de război.
În onoarea lui Ianus se celebrau Ianualele, serbări ce se ţineau la 1 Ianuarie, cu jocuri şi tot felul de petreceri publice.
În ziua de 1 Ianuarie, oamenii se îmbrăcau cu cele mai frumoase haine se duceau la Capitoliu, Consulii mergeau în fruntea lor , aducându-se jertfe lui Joie.
Lui Ianus i se ofereau zmochine, miere, prăjituri, ce se numeau Ianuale.

TRADIŢIILE, DATINELE ŞI CREDINŢELE POPORULUI ROMÂN ÎN LUNA IANUARIE

La 1 Ianuarie -în seara de anul nou, se aprinde o lumânare la Sf.Icoană, pentru a ne merge bine tot anul.
Se face calendarul de ceapă pentru tot anul, pentru a şti care lună din an o să fie ploioasă şi care o să fie secetoasă.
Se umblă cu colindul cu pluguşorul, Brezoaia, Turca, şi cu Vasilca.
Se fac descântece pentru fetele mari pentru a-şi afla ursita.
Fetele bătrâne se plimbă cu fuşteii printre picioare pentru a cunoaşte ursitul şi când se vor mărita.
În această noapte se deschide cerul şi cine vede o să i se îndeplinească toate dorinţele.
Copiii umblă cu Sorcova din casă-n casă.
Fetele pun busuioc sub pernă pentru a visa cu cine se vor căsători.
Femeile fac piftie pentru ca faţa lor să fie fragedă şi tot timpul tânără.
Se mănâncă doar purcel şi nu găină deoarece, găina scurmă înapoi şi purcelul înainte.
Fetele mai pun busuioc la ţâţâna uşii, dacă dimineaţa află promoroacă pe el atuncea se va mărita în acea iarnă.
Fetele mai pun sub pernă două bileţele pe unul se scrie numele lor şi pe unul numele celui cu care ar dori să se căsătorească. Dimineaţa dacă pun mâna pe biletul băiatului atuncea se vor căsători foarte repede dacă nu se vor căsători mai târziu.
Dacă în dimineaţa de 1 Ianuare intră în casă parte bărbătească şi femeile vor naşte băieţi şi animalele vor naşte parte bărbătescă.
Dacă dimineaţa vor fi buraţi copacii atunci urmează un an mănos.
Plăcintele se fac cu răvaşe, la masă se bea vin roşu pentru a se înnoi sângele.
Cine strănută de Sf.Vasile, a doua zi va primi daruri.
Femeile cu copii în acea zi pleacă împreună cu copiii la moaşa ce i-a moşit cu mâncare de toate felurile pentru a avea noroc copiii.
La 5 Ianuarie-ajunul Bobotezei
Se posteşte.
Preotul umblă din casă-n casă şi stropeşte casa cu apă sfinţită.
Fetele pun mărgelele de la gât pe pragul casei pentru a trece preotul peste ele apoi le iau şi la poartă la gât pentru a se căsători repede.
Cu busuioc de la popa pus sub pernă vor visa cu cine se vor căsători.
În seara de Bobotează fetele şi feciorii se scaldă la Râu pentru a fi sănătoşi tot anul.
La 6 Ianuarie.
Se face aghiasma cea mare ce se foloseşte pentru lecuirea bolilor.
Când se face sfinţirea apei la râu se scot toate animalele afară din grajd.
După Bobotează nu se spală rufele timp de două săptămâni deoarece apa este aghiasmă.
Fetele se aşează pe colţul patului să vină feciorii şi să nu fugă cloşca de pe ouă.
Dacă în ziua de Boboteză va bate crivăţul va fi belşug de bucate.
Dacă în această zi va cădea o fată, semn că se va căsători repede.
La 7 Ianuarie ziua Sfântului Ioan Botezătorul.
Se va duce zăpada adusă de Sf.Nicolae.
Băieţii tineri şi flăcăii umblă cu Iordanul, din casă-n casă şi cu un ciubăr cu apă cu busuioc dând de băut.
Oamenii înhamă la sănii şi merg pe la cei ce-i cheamă Ioan, îi pun în sanie apoi petrec toată noaptea.
La 16 Ianuarie este Sf.Petru.
Este mijlocul iernii.
Se sărbătoreşte pentru a feri animalele de lupi.
La 17 şi 18 Ianuarie sunt circovii de iarnă, trei zile rele de fulgere şi trăsnete -zilele trăsnetelor.
Poporul le crede cele mai primejdioase zile din an, de vor lucra Sf.Ilie se va supăra şi va arunca trăsnete asupra familiei şi animalelor.
La 25 Ianuarie sunt Filipii.
Din această zi până în 2 Februarie femeile sărbătoresc pe cei şapte Filipi.
În aceste zile nu se spală pe cap, nu coase, nu lucrează nimica pentru a nu fi atacaţi de lupi, ei şi animalele lor.
Nu se dă împrumut.
Nu se dă cenuşa afară din casă, pentru a nu mânca lupii vitele şi a fi feriţi de descântece şi blesteme.

CALENDARUL ISTORIC PE LUNA IANUARIE

1.IANUARIE
-1433: moare Alexandru-cel-Bun, Domnul Moldovei.
-1595: Mihai-Viteazul trece Dunărea şi bate pe Turci la Hârşova.
-1785: Horia şi Cloşca sunt trimişi la Alba-Iulia şi excortaţi de o trupă de 70 grăniceri Săcui.
-1832: intră în vigoare Regulamentul Organic al Moldovei.
-1843: Adunarea Obştească a Ţării-Româneşti alege Domn pe Grigore Bibescu.
-1878 : Armata Română înconjură Vidinul.

1.IANUARIE
-1529: Radul de la Afumaţi, Domnul Munteniei este omorât şi înmormântat în biserica din Curtea-de-Argeş.
-1768: Grigore Ghica Vodă introduce zeciuiala.
-1878: Colonelul Arion este trimis la Kazanlâc spre a negocia cu delegaţii Turci condiţiile de pace.
2.IANUARIE
-1281: moare Curcubeta, Domnul Român-Bulgar.
-1595 :Preda Stroe şi Radu Buzescu nimicesc avangarda turcească la Comuna Putineiu.
3.IANUARIE
-1634: Matei-Basarab se prezintă Sultanului la Constantinopole pentru a primi investirea.
4.IANUARIE
-1859: Se alege Domn al Moldovei Alexandru Ioan-Cuza.
-1541: Petru Rareş ocupă a doua oară tronul Moldovei.
5.IANUARIE
-1595: Mihai-Viteazu trece Dunărea, bate pe Turci la Silistra şi ia cetatea cu asalt.
-1679: Şerban Cantacuzino se urcă pe tronul Ţării Româneşti.

6.IANUARIE
-1595: Mihai-Bravul bate Rusciucul.
-1630: Gabriel Betleen, Principele Ardealului este înmormântat la Alba-Iulia.
-1867: Puterile garante trimit Porţii nota pentru recunoaşterea Prinţului Carol ca Domn al României.

7.IANUARIE
-1587: Moldovenii bat pe Cazaci.
-1596: Mihai Bravul ocupă tot malul Dunării după ce alungă armata turcească.
-1892:Marele Congres Naţional al Românilor din Transilvania se întruneşte la Sibiu pentru a prezenta Memorandul Împăratului.

8.IANUARIE
-1390: Mircea-cel-Mare încheie un tratat cu Polonii pentru a se ajutora unul pe altul.
-1878: Ruşii ocupă Adrianopole.

9.IANUARIE
-1438: nobilii şi partizanii lui Sigismund aţâţă pe Saşi a se răscula contra Românilor ardeleni.
-1799: Cetele lui Pazvantoglu intră în România şi devastează Craiova.
-1879: Se nasc păreri contrarii între Rusia şi România cu privire la Arab-Tabia.

10.IANUARIE
-1455: glorioasa luptă a Moldovenilor la Rahova, în Moldova.
-1601: Mihai-Viteazul ajunge la Viena unde este primit bine de către Arhiducele Matei, spre a-i mijloci o audienţă la Împăratul.
-1716: Solul Sultanului soseşte la Iaşi cu firmanul de numire al lui Nicolae Vodă Domnul Moldovei la tronul Munteniei.
-1878 :Artileria Română bombardează Vidinul.

11.IANUARIE
-l527: moare Ştefan Vodă, Domnul Moldovei, în Hotin, otrăvit de soţia sa.
-1844: Grigore Bibescu recheamă Adunarea Ţării.
-1878 :Românii se luptă vitejeşte la Smârdan, ocupând poziţiile cele mai însemnate.
-1716: Nicolae, Domnul Moldovei trimite soli în Muntenia să pună pe M. Cantacuzino locotenent domnesc până la sosirea sa la tron.
-1793: Mihai Şuţu ocupă tronul Moldovei.
-1595: Armata Românilor sub comanda Buzeştilor bate Tătarii la Putineiu.
-2643: Vasile Lupu scrie o scrisoare tainică Marelui Vizir şi cere să-i dea Domnia Munteniei lui sau fratelui său Gavril Hatmanul sau ginerelui său Principele Radziwil, Voevodul Litoviei, că din Muntenia va trece uşor în Ardeal, cunoaşte munţii şi Ardealul este tot românesc, apoi toţi Românii se vor lupta contra Ungurilor.

14.IANUARIE
- 1878: Armata română cucereşte Capitanovcea şi alungă Turcii.
-1898: Moare Ghenadie Enăchescu, episcopul Râmnicului, la vârsta de 61 ani.

15 IANUARIE
-1438: Ţăranii români şi unguri din Transilvania se revoltă, străbat până la Aiud şi Cluj devastând peste tot locul curţile şi averile nobililor Unguri, iar nobilii pustiesc satele ţăranilor, taie pe toţi pe care îi prind şi dau foc oraşului Aiud.
-1543: Petru Rareş părăseşte Transilvania, după ce bate Saşii şi Ungurii.
-1595: Stroe Buzescu căpitanul lui Mihai Viteazul, bate Tătarii la Stăneşti în judeţul Vlaşca.
-1850: S-a născut în Botoşani Mihai Eminescu, marele nostru poet.
-1871 Capitularea Parisului.

17.IANUARIE.
-1475: Ştefan-cel-Mare bate Turcii la Racova lângă râul Bârlad.
-1523: Petru Rareş, Domnul Moldovei dobândeşte stăpânirea asupra Ciceiului, Cetăţii-de-Baltă, Unguraşului şi a Bistriţei, din Ardeal.

18.IANUARIE
-1474: Ştefan-cel-Mare încearcă pregătirea unirii cu Ţara-Românească cu ajurorul armelor dar nu reuşeşte.
-1651: Adunarea Ţării Româneşti condamnă la moarte pe cei trei boieri ce au furat banii Statului.
-1787: Compania a lV-a de Geniu a armatei române începe a face întăririle între Topoloveniţa şi Smârdan.

19.IANUARIE
-1821: Moare Alexandru Şuţu, Domnul Ţării Româneşti.
-1821: Tudor Vladimirescu trece Oltul pe la Budeşti din Vâlcea şi întâlneşte pe vechilul vătafului plaiului Horez, ce venea de la caseria de Vâlcia cu 2000 de galbeni, poruncindu-i să-l urmeze.

20 IANUARIE.
-1390: Mircea-cel-Mare încheie un tractat cu Vladislav, regele Poloniei, în contra lui Sigismund regele Ungariei.
-1527: Petru Rareş devine Domnul Moldovei pentru a doua oră.

21.IANUARIE
-1516: Petru Cercel, Domnul Munteniei, fuge în Ardeal de frica Turcilor, unde Ungurii îl fac prizonier.
-1595: Mihai Viteazul trece Dunărea, bate pe Mustafa-Paşa şi arde Rusciucul.
-1821: Tudor Vladimirescu soseşte în Târgu-Jiu şi se opreşte la amicul său Vasile Moangă.

22 IANUARIE
.-1698: Teodosie Mitropolitul Ţării Româneşti, sfinţeşte pe Atanasie ca Mitropolit al Transilvaniei, care în urmă, a făcut unirea cu Biserica Romei.
-1878: Se trage cel din urmă foc asupra Vidinului şi pe Câmpiile Bulgariei.

23 IANUARIE
- 1893 Principele Ferdinand şi Principesa Maria intră în Bucureşti după căsătorie.

24 IANUARIE
-1859: Adunarea Deputaţilor din Bucureşti alege Domn al ŢăriiRomâneşti pe Alexandru Ioan Cuza, Domnul Moldovei şi se face Unirea Principatelor.
Marea sărbătoare a neamului românesc.
-1909: Moare Iosif Gheorghian, Mitropolitul Primat al României.

25 IANUARIE
-l558: Mircea al III-lea Ciobanul este numit Domn al României.
-1716: Ştefan al III -lea Cantacuzin,o împreună cu familia sa pleacă la Constantinopol unde este închis, apoi omorât.

26. IANUARIE
- 1657: Racoţi, principele Transilvaniei, merge cu ajutorul Românilor în contra Polonilor.
-l699: se încheie pacea de la Carloviţ în care Ţara Românească rămâne sub stăpânirea Turcilor iar Transilvania sub a Nemţilor.

27. IANUARIE
-1658 :Racoţi fiind detronat de Turci, reocupă Tronul Transilvaniei cu armata.
-1675 : Dimitrie Cantemir Domnul Moldovei se
luptă contra Turcilor şi Polonilor.

28 IANUARIE.
-1439: Se ţine Sinodul la Florenţa pentru unirea Bisericilor.
-1457: Glorioasa luptă a lui Ştefan cel Mare cu Turcii la Bârlad.
-1653: George al ll-lea Racoţi întăreşte scutirile preoţilor Români din Ardeal, ce le dăduse Sigismund Batori la 4 iunie 1595.

29 IANUARIE.
-1360: Vlad Domnul Munteniei ia titlul de Ban al Severinului, Duce al Făgăraşului şi Voievod al Transilvaniei.
-1831: Se pune în vigoare Regulamentul Organic.

30. IANUARIE
-1601: Mihai Viteazu sileşte pe Sigismund Batori să părăsească Tronul Transilvaniei şi ţara sa.
-1603: Sigismund Batori, Principele Transilvaniei, fuge de frica Românilor din Alba Iulia la Braşov.
-1785: George Crişan, al treilea cap de la conducerea revoluţiei lui Horia este prins.

31 IANUARIE
-1418: Moare Mircea cel Mare fiind înmormântat la Mănăstirea Cozia.
-1596: Românii şi Transilvănenii bat pe turci la Timişoara.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5