Subvenţii de 67 milioane euro pentru fermierii bistriţeni. Agricultura bistriţeană, între modele de succes şi fermele mici, cu agricultori trecuţi de 60 de ani

Agricultura bistriţeană la fel ca cea din toată România are atât modele de bună practică, promovate de fermieri cu iniţiativă, care au reuşit să acceseze sume consistente puse la dispoziţie prin fondurile europene, cât şi o serie întreagă de probleme, mai ales pentru cei cu ferme cu suprafeţe mici de teren sau cu un număr mic de animale, în care muncesc persoane trecute chiar şi de a doua tinereţe.  

Florin Căpraru, directorul executiv adjunct al Centrului Judeţean APIA Bistriţa-Năsăud, a prezentat, în cadrul Colegiului Prefectural, o serie de modele de succes, fermieri care au accesat fonduri europene şi care şi-au dezvoltat afaceri în domeniu.

         „Sunt foarte mulţi fermieri care au accesat fonduri europene, şi-au dotat fermele. Sunt fermieri cu ferme de animale, care deţin culturi, avem în domeniul reconversiei la vie unde am ajuns la peste 200 hectare de viţă-de-vie prin accesarea acestei măsuri. Relevantă este şi investiţia de la Lechinţa, unde sunt peste 40 ha. Avem investiţii în domeniul viti-vinicol, dotări cu utilaje aferente domeniului viticol. În ceea ce priveşte Măsura 8, avem un singur beneficiar, la Cetate, firma Drossera, care va împăduri peste 60 hectare”, a explicat ing. Florin Căpraru.

         Pe lista modelele de bună practică în domeniul atragerii fondurilor europene au fost nominalizaţi SC Centana SRL Jelna, SC Pratosem SRL Sângeorzu Nou, cu ferme de animale; SC Free Soul SRL Livezile – fermă de păsări; SC Agrostar Bistriţa – cultură  de soia cu sprijin cuplat;  ITL Agrocomplex Lechinţa – cultură de orz, în cultura plantelor;  reconversie vie la Tonciu, Vinifera Eco Zem SRL Teaca – reconversie vie, reconversie vie Lechinţa; Unic Silvagro SRL Teaca – investiţii cramă şi Vinofera Eco Zem SRL Teaca – cramă; SC Drossera SRL Cetate – Măsura 8 – Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite (peste 600.000 euro atraşi).

****

         Anul trecut, la nivelul judeţului au depus cereri 31.049 fermieri, pentru o suprafaţă de 188.854 hectare, adică pentru 65% din suprafaţa arabilă a judeţului care este de aproximativ 293.000 hectare. Numărul de parcele declarate în judeţ este foarte mare, de peste 234.000, ceea ce înseamnă că suprafaţa medie a unei parcele este de 0,80 ha. În ultimii doi ani, remarca ing. Florin Căpraru, tendinţa este de scădere a numărului de fermieri care depun cereri, însă, din fericire, de creştere a suprafeţei declarate, cu 4.000 hectare pe an, ajungându-se la o medie de 6,8 hectare/cerere, ceea ce înseamnă o uşoară tendinţa de comasare a terenurilor.

La nivelul judeţului, ponderea cea mai mare o au suprafeţele cuprinse între 1 şi 5 hectare, respectiv 20.402 fermieri, foarte puţini sunt cu peste 30 ha, undeva la 2%.

         În ceea ce priveşte vârsta fermierilor, situaţia este îngrijorătoare. Practic, cei mai mulţi fermieri, menţiona ing. Căpraru, au între 60 şi 70 ani, iar peste 18% au peste 50 de ani. „De aceea, în curţile Agenţiei Judeţene şi a centrelor locale se vede un grad de senectute destul de relevant”, a menţionat adjunctul APIA B-N.

Una peste alta, pentru 2018, în conturile tuturor fermierilor din Bistriţa-Năsăud vor intra, ca subvenţii, undeva la 67 milioane euro.

 

 

         

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]