„Secretele” socăciţelor de pe Valea Someşului, într-o carte de bucate

În cadrul proiectului „Socăciţele – bucătăresele comunitare – păstrătoare, promotoare şi creatoare în artele culinare rurale tradiţionale”, derulat de Fundaţia „Progress” din Bistriţa, preşedinte senior editor Gheorghe Crişan, au avut loc trei activităţi în localităţile Feldru, Rebrişoara şi Rodna, la care grupul de socăciţe au dezvăluit secretele pe care le deţin în arta culinară tradiţională la trei evenimente deosebite din viaţa semenilor noştri: nuntă, botez şi înmormântare.
Cele trei echipe de socăciţe s-au destăinuit privind rolul şi importanţa unei socăciţe, pregătirea mâncărurilor tradiţionale, a multitudinii de feluri de mâncare sănătoasă şi ecologică, stilul de a servi, timpul de pregătire, inclusiv plata unei socăciţe, cât şi responsabilitatea unei socăciţe în organizarea celor trei evenimente.
În cadrul etapei din acest proiect s-au aflat multe lucruri, obiceiuri şi mâncăruri care au dispărut sau sunt pe cale de dispariţie şi care trebuie reînviate pentru că sunt specifice zonei noastre şi poporului român.
La Rodna, echipa care a intervievat socăciţele a fost alcătuită din preşedintele Gheorghe Crişan, jurnalist Menuţ Maximinian – etnolog şi directorul cotidianului „Răsunetul”, ziarist Ioan Lazăr şi prof. Vali Ganea – preoteasă, care au aflat şi reţinut mutitudinea de aspecte şi implicări, rolul primordial al socăciţelor.
Acelaşi fenomen s-a petrecut la Rebrişoara, împreună cu prof. Radu Băeş, şi la Feldru, împreună cu prof. Vasile Svinţiu.
Socăciţele sunt provocate pentru prepararea mâncărurilor în etapa următoare.