Sculptor şi statuie, Creator şi creaţie

„Doar omul prost sau plin de trufie poate să aibă îndrăzneala de a spune că între HRISTOS şi alţi mari bărbaţi ai istoriei sau întemeietori de religii ai putea pune semnul egalităţii”- spune Nicolae Velimirovici, Apostolul Serbiei. Cei cu sufletul curat, care citesc Sfintele Evanghelii, rămân copleşiţi de autoritatea cu care vorbeşte HRISTOS („încât mulţimile erau uimite”- notează evangheliştii), frumuseţea desăvârşită a fiecărei fraze, profunzimea sensurilor, adevărul de neclintit al oricărei ziceri, demnitatea excepţională a comportamentului, împărătească, dincolo de care ne dăm seama că nu avem doar o extraordinară personalitate mundană, ci Dumnezeu, Fiul Părintelui ceresc de dincolo de scânteierea stelelor. El a dăruit Legea veche, a insuflat vorbirea profeţilor, e Cel Care stăpâneşte cu maiestate natura şi Universul. El este inspiratorul ştiinţelor şi artelor şi al oricărui bine. „Fără mine nu veţi putea face nimic.”/ „Zadarnic s-ar trudi ziditorii, dacă n-ar zidi Dumnezeu.”(Ps.) Avem diferenţa dintre Creator şi opera sa, dintre sculptor şi statuie.
Aflat pe insula Sf.Elena, în solitudine şi umilinţe, Napoleon, acest om de o măreţie trecătoare, a rostit următoarele cuvinte: ”Alexandru, Cezar, Hannibal, Ludovic al XIV-lea, cu tot geniul lor, nu sunt nimic.Ei au cucerit lumea, dar nu au putut să-şi cucerească măcar un singur prieten adevărat. Şi iată, HRISTOS cheamă şi îndată, generaţii întregi de oameni vin laolaltă, legaţi printr-o dragoste frăţească mai puternică decât orice rudenie de sânge. HRISTOS aprinde flacăra iubirii, care arde tot egoismul şi depăşeşte orice fel de dragoste de pe pământ.”

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]