Paradisul ameninţat...

Scriitorul Mircea Gelu Buta în „Tabloul de absolvire” al literaturii contemporane!

Moto: „Copilăria mea a fost o poveste frumoasă, un adevărat vis” (Autorul)

Prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta debutează, ca scriitor, cu creaţia artistică în literatură cu dreptul. Cartea sa „Tabloul de absolvire”, ediţia a II-a, 2015, a apărut la Editura clujeană „Şcoala ardeleană”, în colecţia „Şcoala ardeleană de proză”, cu o copertă semnată de cunoscutul pictor bistriţean Marcel Lupşe, înfăţişând un Liceu Rebreanu al anilor 70, parcă călătorind prin timp..
Pe coperta albă, a IV-a, scriitorul Mircea Gelu Buta, într-o confesiune de credinţă a unui romantic întârziat pe străzile Mileniului 3 al rachetelor şi internetului, al generaţiilor Star-Trek, mărturiseşte, cu un talent de povestitor născut şi nu făcut: „Amintirile catifelate ne tapează sufletul, făcându-ne să îndurăm mai uşor vremurile anoste, zilele gri, epocile încărcate de tristeţe, întoarcerea în timp, întoarcerea la noi, cei care am fost cândva, sunt dovada că viaţa este un miracol, iar frumuseţea ei este atât de copleşitoare încât merită să-i aştepţi izbucnirile. Merită să rabzi, să înduri, să taci, să suferi scrâşnind din dinţi pentru că nu se ştie, poate îţi va fi dat să trăieşti încă o dată clipe de frumuseţea celor care ţi-au fost hărăzite în trecut!
...Clipă rămâi, eşti atât de frumoasă...” este o poruncă de care timpul nu ascultă, dar care se îndeplineşte în suflet.
Haidem, deci, în ţinuturile unde toate poveştile adevărate încep cu parfum de floare zvântată după ploaie, o „farfurioară cu dulceaţă, de amintiri şi un pahar cu apă rece”.
Scriitorul, prozatorul Mircea Gelu Buta se individualizează în spiritul juvenil al vieţii liceene, gubeschiste, iar romanul tinereţii noastre, al tuturor liceenilor lumii seamănă izbitor, după o viaţă de om, cu un parfum de floare zvântată după ploaie, cu o farfurioară a vieţii fiecăruia plină cu o dulceaţă de amintiri inocente atunci, azi, uşor atinse de vântul tristeţii nostalgice, al revoltei sufletului nemuritor, divin, omenesc, închis, oarecum, într-un trup muritor terestru, trecător şi limitat temporal.
Acest sentiment metafizic, specific creatorilor de artă autentică, se simte în fiecare pagină a acestui „La Medeleni” bistriţean... Mircea Gelu Buta, dincolo de relatarea întâmplărilor din anii de liceu, din anii 70, ai promoţiei secţiei Reale de mate-fizică de la Liceul nr. 1 – Colegiul Naţional „L. Rebreanu”, diriginte prof. de biologie Livius Gubesch, fondatorul Parcului dendrologic al liceului, cu arbori şi plante alese şi vestite în ţară şi în lume, cărora trebuia să le memorăm denumirile în limba latină. Şi Bacul, examenul de Bac, crucial pentru viaţa de elev! Cu talent de prozator, Mircea Gelu Buta rememorează artistic plimbările în uniforma de licean, obligatoriu cu număr matricol şi chipiu pe Corsoul bistriţean, doar până la ora 18.00, apoi excursiile vacanţei de vară, cu clasa, la mănăstirile din Bucovina şi Moldova, la Mamaia pe litoral, în Munţii Rodnei, în vârful Ineu şi la Lacul Lala, trecând Dunărea cu barca în insula Ada-Kaleh şi servind duleaceaţă de trandafiri, meciurile din campionatul interclase şi interlicee de fotbal, unde dirigintele devenea antrenor, apoi serile de dans, reuniunile din Sala festivă, unde se asculta The Beatles, Tom Jones, Rolling-Stones, Jimi Hendrix, munca patriotică în parcul liceului, la întreţinerea sa, băile la Cascadă, ceaiurile dansante, profii şi poreclele duioase, inocente de suflet tânăr de licean: Dirigintele prof. de biologie Livius Gubesch – Tata Gubi, prof. de matematică Atanasie Florescu – Şeful, prof. de fizică – Căluşeriu, zis Căluţu, prof. de română – Leonida Dănilă, zis Bubalus etc. etc.
Scriitorul are un 10 în Catalogul Timpului pentru această carte!
Melancolia anilor de liceu străbate timpul, anii şi vieţile promoţiei 1971 a Liceului nr. 1 – Colegiul Naţional „L. Rebreanu”, din porunca a 11-a, scrisă parcă pe promoţiile dăruite colegilor, familiei, prietenilor, cunoscuţilor. „Ne vom revedea în ultima sâmbătă din luna mai”, peste 10 ani! Mircea Gelu Buta a fost, este şi va fi un bun coleg de liceu! Sigur că, protagoniştii-actorii – personajele creionate cu duioşie, nostalgie şi iubire de Mircea Gelu Buta, sunt Gubeschiştii din clasa a XII-a A, secţia reală. Dar, cu talent sunt creionate şi ciudaţii Bistriţei,personajele bizare!
Într-un oraş cosmopolit şi, totuşi, unde odată toţi îi cunoşteam pe toţi, prozatorul bistriţean rememorează pentru generaţiile de liceeni din Bistriţa viitorului „D-ale lui Aprilie”, „Sărbătoarea Siretiului”, „Iernile copilăriei”, „Paleta de ping-pong”, „Gustul cireşelor”, „Puiul Târgului”, „Constelaţia Lyra”, „Personaje însolite ale Bistriţei”, „Toamna, un nou început”, „Dascălii noştri”, „Ada-Kaleh”, „Plimbarea de duminică”, „Un ierbar gigantic”, „Aşa se nasc poveştile”, „Poezia muzicii”, „Lecţia de geografie”, „Vacanţa de Crăciun”, „Nevinovatele iubiri”, „Bacalaureatul”, „Revederea”, „Tatăl meu”, „Colecţionarul de chibrituri”, „Paradisul ameninţat”, „Om bun”, „Epilog”. Căci, ce este scriitorul decât un doctor al spiritului, al sufletului!
Cartea, memorialistică şi autobiografică este dedicată de sufletul tânăr – Mircea Gelu Buta, celor tineri, ai lui, dar şi de pretutindeni, nepotului Matei Alexandru, fiicei sale – Iulia Alexandra şi ginerelui său - Vlad.
E o călătorie în timp a unui veritabil prozator de la care aşteptăm noi cărţi, noi romane cu tematicile filozofice, creştine ale vieţii omului, căci puterile sale creative, artistice, ne fac să credem în surprize noi editoriale, belestristice, de valoare.
Mircea Gelu Buta este, în primul rând, un om bun, un generos plin de talente artistice şi un vindecător, un moralist, un fin ironist şi observator al tabloului social al societăţii, al timpului, dar şi un sentimental nostalgic şi, cum spuneam, cu un simţ înnăscut metafizic.
A obţinut premii şi distincţii pentru cărţile sale şi activitatea sa profesională – „Crucea Transilvană” (2005), „Crucea Patriarhală” (1999), „Ordinul şi medalia – Meritul sanitar în grad de Ofiţer” (2004), premiul pentru memorialistică al revistei „Mişcarea literară” (2014), medalia „Paul Harris Fellow” – Rotary District 2241 – România, R. Moldova (2011), premiul special la Festivalul Naţional de Proză „L. Rebreanu” (200/â7),premiul „Saloanelor Rebreanu” pentru eseistică (2001) este inclus în „Internaţional Biographical Centre” – Cambridge, Anglia (2000) etc.
A publicat numeroase cărţi cu tematică medicală, religioasă, de memorialistică, de istorie a zonei Bistriţa-Năsăud, de bioetică etc.
Scriitorul Mircea Gelu Buta scrie în Epilog: „Nu-ţi trebuie palate să fii fericit, ci un suflet predispus spre fericire!”.
În cartea sa „Tabloul de absolvire”, Mircea Gelu Buta este un fericit întru fericirea cristică a celorlalţi!

Comentarii

14/10/15 13:59
Vizitator

"parcă călătorind" şi atât!

...cu o copertă semnată de cunoscutul pictor bistriţean Marcel Lupşe, înfăţişând un Liceu Rebreanu al anilor 70, parcă călătorind prin timp..

15/10/15 09:01
Sandu Pop

Un volum plin de prospetime. Felicitari!

15/10/15 11:16
un bun patriot

Cu regret, suntem obligați să-l atenționăm pe domnul scriitor Alexandru Cristian Miloș că ar trebui, în vederea unei exprimări corecte, să studieze normele ortografice ale limbii române. Altfel, va folosi mereu semnele de punctuație în mod arbitrar; ca atâția condeieri de mâna a doua.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5