Să ne trăieşti - „La mulţi ani”, Doru Nicolae!

A văzut lumina zilei pentru prima dată în urmă cu 60 ani, în cartierul Vitan din Bucureşti, lângă stadionul Olimpia, parcă era predestinat fotbalului. Fiul lui Nicolae şi Tudora, a făcut primii paşi în fotbal încă de tânăr, la 8 ani, la Abatorul Bucureşti, sub îndrumarea lui Jean Bârlăgeanu. La 10 ani pleacă la Dinamo Bucureşti, la copii şi juniori, antrenor fiind Timar Gheorghe. După doi ani revine la Abatorul, la echipa mare şi joacă până în 1966, după care este cooptat în Divizia A de Petrolul Ploieşti, de reputatul Ilie Oana. Era foarte greu să ajungi la acea vreme din judeţ (Onoare) în Divizia A. În anul 1971 pleacă în armată şi joacă la Şoimii Tarom Bucureşti. De la Şoimii se transferă la Clubul Armatei, Steaua Bucureşti, la antrenorul Titi Teaşcă. În 1973 vine la Gloria Bistriţa, echipă antrenată de Titi Popescu. Tot în acea vară retrogradează, după care promovează din nou în Divizia B. În 1975 se transferă la Dinamo Bucureşti, unde joacă alături de Dumitrache, Dinu, Lucescu, Dudu Georgescu, Cheran etc. În 1976 pleacă în Trivale, la FC Argeş, echipă antrenată de Halagian, având colegi pe Ivan, Olteanu, Stancu, Iovănescu, Radu II, Dobrin, Radu III, Moisescu, Troi etc. Joacă în Trivale 3 ani, în 78 câştigă campionatul în faţa echipei Dinamo, pe care o învinge cu 4-3 prin golurile marcate de Doru Nicolae, Dobrin, Toma şi Radu II. În anul 1979 este curtat de una dintre cele mai titrate echipe din Europa, Panathinaikos Atena din Grecia, aşteptat la aeroport de 30.000 suporteri. A fost singurul jucător din ţară plecat cu transfer în străinătate. Tot în 79 este chemat la lotul echipei naţionale de renumitul Pişti Covaci, unde pleacă în turneu în Brazilia şi joacă cu Rusia pe Stadionul 23 August, actualmente Naţional Arena. După doi ani pleacă şi Puiu Iordănescu la Offi Creta. Timp de trei ani joacă pe tărâmuri străine, câştigă Cupa Greciei şi locul II, jucând în Cupa Campionilor cu Arsenal Londra, Juventus Torino etc. În 1983 revine la Gloria Bistriţa, unde joacă 2 ani, după care pleacă la FC Bihor. Un alt transfer important pentru el a fost în Bănie, la Universitatea Craiova, jucând alături de Gigă Popescu, Săndoi, Marcu, Negrilă, Tilihoi, Georgău, Boldici etc., antrenor fiind Tică Oţet. După doi ani revine la Bistriţa şi joacă în Divizia C, la Mecanica Bistriţa, alături de Cilean, Dorel Zegrean, Lenţa, vărul său Dumitru Florian etc. După doi ani pleacă antrenor-jucător alături de Dumitru Sigmirean, la Divizionara C, Laminorul Beclean, preluând echipa de pe locul 15, terminând pe locul III. Regretă foarte mult că timpul a trecut mult prea repede şi că îşi doreşte să mai vadă tribunele pline ca altădată în Trivale, în Bănie, şi de ce nu, la Gloria, cât despre Panathinaikos, unde a jucat în faţa a 50.000 suporteri nu mai e niciun cuvânt de spus. Mai regretă că nu se promovează tineretul din Bistriţa, cum a fost Ciocan, Butuza, Cervenschi, Roman, Ferencz, Gavrilaş, Dănilă, Coman etc. Are amintiri foarte frumoase din Trivale, când a jucat împotriva Valenciei contra unor jucători cu renume, printre care renumitul Kempes şi cu Notigham Forest. Actualmente lucrează la Centrul de Transfuzii Bistriţa, alături de un colectiv deosebit, coordonat de Laura Paladic şi Marinela Deac, două femei care pun mult suflet în ceea ce fac.
„Un gând bun pentru iubitorii fotbalului bistriţean şi cititorilor celui mai vechi ziar – „Răsunetul”, Doru Nicolae.

Comentarii

22/03/12 08:25
Marius Bistrita

Felicitari, un om deosebit, care face cinste Bistritei!
LA MULTI ANI!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5