S-A STINS UN OM CU SUFLET MARE

Joi , în săptămâna Patimilor, televiziunea română anunţa regretabila pierdere a profesorului de limba română din Şcheii Braşovului, PETRU ISTRATE, cel care a fost considerat ,, patriarhul mişcării junilor’’din oraşul de la poalele Tâmpei.

Vestea a juns cu repeziciune şi în Nepos, satul în care s-a născut şi a copilărit Petru Istrate, s-au Petriucă cum îi spuneau sătenii ,de moartea căruia şi-au îndoliat sufletele, fraţii şi surorile, prietenii şi toţi cei care l-au cunoscut pe omul cu suflet mare.

La 23 octombrie ar fi împlinit frumoasa vârstă de 77 ani, dar s-a oprit aici, pierzându-şi viaţa într-un incendiu provocat de un scurtcircuit la televizor. Se afla în apartamentul său din Şchei, de pe strada Luca Arbore, la etajul IV ,unde era singur, dormind. Când s-a trezit, apartamentul se afla în flăcări. Nişte vecini, care l-au auzit strigând după ajutor, au încercat să intervină cu extinctoarele, dar flăcările erau prea mari şi nu au reuşit să-l ajute. Buimăcit de fumul înecăcios şi asaltat de flăcările care cuprindeau casa, a ieşit la geam şi apoi pe balcon, unde s-a prăbuşit.

Pompierii au ajuns prea târziu la faţa locului datorită faptului că străduţele pe care trebuiau să se deplaseze erau foarte înguste şi aveau maşini parcate deoparte şi de alta , îngreunându-le foarte mult calea. Medicii au încercat să-l resusciteze , dar fără succes. Ce destin tragic pentru un om care a făcut numai bine în viaţa lui. Cu 4 ani în urmă i-a murit soţia şi a rămas singur pentru că fiica lui se mutase dincolo de ocean, în America.

Braşovul a pierdut un mare om de cultură, pe ,, părintele junilor’’ acestui oraş şi directorul bibliotecii braşovene. A trăit toată viaţa printre cărţi şi a ars împreună cu ele. Petru Istrate n-a meritat un asemenea destin.

Presa braşoveană şi-a făcut datoria faţă de cel care a fost multă vreme diriguitorul culturii acestui ţinut, realizându-i un amplu portret de ţinută morală şi aleasă pregătire profesinală. Oameni de seamă ai Braşovului şi-au exprimat regretul pentru pierderea unui mare cărturar, om de ştiinţă, iubitor de credinţă şi de tradiţii, un patriot înflăcărat.

De Nepos este legat prin anii copilăriei, prin părinţii care i-au dat viaţă, prin fraţii şi surorile sale, prin prietenii şi oamenii care l-au cunoscut. Venea foarte des în sat pentru că aici îşi avea rădăcinile, aici se aflau amintirile sale de tinereţe, aici îşi umplea sufletul de dorul pentru ,,veşnicia satului’’. Oamenii îl iubeau pentru frumuseţea vorbelor sale, pentru bucuria care le-o turna în suflet , stând la sfat cu toţi deopotrivă, tineri sau vârstnici.

L-am întâlnit foarte des la reuniunile’’Astrei’’ năsăudene la care venea cu deosebită plăcere, fiind secretar al Departamentului Central ,, ASTRA’’Braşov. Nici o întâlnire nu se încheia fără luările sale de cuvânt care erau pline de căldură, veselie, vorbe cu tâlc şi nelipsitele sale exerciţii de recitare din cele mai alese texte de poezie.

Era un om cu o vastă cultură pe care şi-a acumulat-o de-a lungul întregii sale vieţi. După absolvirea Şcolii Normale din Năsăud, promoţia 1952, urmează Facultatea de Filologie şi ocupă funcţia de director al Bibliotecii din Năsăud între anii 1956-1960. De aici se îndreaptă spre meleagurile braşovene unde va sta până la sfârşitul vieţii. Este încadrat ca profesor la Grupul Şcolar,, Steagul Roşu’’Braşov, apoi devine inspector şcolar, după care este numit Preşedinte al Comitetului de cultură Braşov, iar între 1970-1974 lucrează la Biblioteca municipală în calitate de director. Aproape doi ani este numit director adjunct la Şcoala Populară de Artă , după care este promovat în funcţia de inspector al Comitetului de cultură şi inspector al Departamentului cultelor (1976-1988 ). În 1990 se pensionează, dar continuă să ocupe diferite funcţii : preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Filateliştilor, redactor la revista,, ASTRA’’ şi,,Cuget românesc’’ Braşov.

Petru Istrate este autorul cărţilor : ,, Cele mai frumoase cântece româneşti’’, ,, Salvarea unui obicei românesc- Junii Braşovului’’,,, Cărturari braşoveni din sec XV-XX’’ , ,, În slujba neamului românesc’’ (portrete astriste ), precum şi numeroase articole publicate în presa locală.

Despre cartea ,, Junii Braşovului’’, academicianul Alexandru Surdu spune că,, se înscrie pe linia celor mai valoroase contribuţii consacrate acestui minunat obicei românesc, creştin şi patriotic’’. Pentru Istrate a fost singurul care a avut curajul să reînvie acest obicei după mulţi ani de interdicţie comunistă, fapt pentru care braşovenii l-au numit ,, părintele spiritual al junilor’’.

Braşovul, dar şi ţinutul năsăudean a pierdut un om de mare valoare culturală, un om de omenie a cărui amintire va râmâne mereu intipărită în inimile noastre. Să-i fie ţărâna uşoară şi sufletul să i se scalde-n lumină !