Revista TRIBUNA nr. 398/2019. Nicolae Breban, romancierul secolelor XX-XXI. Icu Crăciun publică un nou roman

Virgil RAȚIU

Evenimentul provocat de revista „Tribuna” între 22-25 martie a.c. a fost Conferințele Tribuna, serie de manifestări culturale inițiată și organizată de către managerul Mircea Arman, recenta ediție aducând în fața publicului (format din academicieni, filozofi, profesori universitari, istorici, scriitori, oameni de cultură din mai multe orașe ale țării), un număr de cinci conferințe dedicate aniversării unui mare prozator român, Acad. Nicolae Breban, ne informează redactorul Ani Bradea. Întrunirea a debutat cu prelegerea intitulată „Friedrich Nietzsche în literatura lui Nicolae Breban”, susținută de Prof. univ. dr. Andrei Marga. În ziua următoare, 23 martie, Acad. Alexandru Boboc a susținut conferința „Timp și povestire în romanul modern”. A urmat Prof. univ. dr. Mircea Muthu cu conferința „Blaga despre conceptul-imagine”. Cea de-a treia zi a fost dedicată sărbătoritului, programul debutând cu „Laudatio Nicolae Breban” rostit de Prof. univ. dr. Vasile Muscă, urmat de conferința „Platonismul, fundament spiritual al culturii europene”. Ultima dintre conferințele acestei ediții a fost susținută de criticul Constantin Cubleșan, intitulată „Nicolae Breban, romancierul secolelor XX-XXI”. În cadrul manifestărilor au fost prezentate romanele de dată recentă publicate de Nicolae Breban, „Singura cale” (2011), „Jocul și fuga” (2015) și lansat romanul „Frica”, apărut la Ed. Tracus Arte, București, 2018. Nicolae Breban a vorbit despre cartea lansată, „Frica”, despre întreaga sa operă, evocând contextele istorice și socio-politice în care romanele sale au fost scrise.
Horea Gârbea, poet, prozator, dramaturg, eseist, critic și traducător din Shakespeare, Corneille, Cehov etc., este protagonistul interviului realizat de Laurențiu-Ciprian Tudor. Întrebat, între altele, de ce iubește teatrul, această formă de expresie literară și cât interes mai strânește teatrul astăzi, Horea Gârbea a răspuns: „Eu iubesc teatrul tot dintr-o vocație intrinsecă. Îmi place și ca spectacol și ca literatură. El transmite emoție nemijlocit. Teatrul nu a dispărut odată cu apariția filmului, așa cum pictura nu adispărut odată cu apariția fotografiei. Și nici concertul odată cu inventarea mijloacelor de reproducere a sunetului. Sălile se umplu mereu. Și la Teatrul Dramaturgilor Români unde lucrez acum, desigur. Emoția unei reprezentații e unică și irepetabilă. Prin natura meseriei, văd fiecare spectacol de mai multe ori. De fiecare dată e altfel. Teatrul e ca marea. Unora li se pare monotonă. Aceștia sunt oameni excesiv de raționali și, la limită, fără sensibilitate. Marea e în fiecare dimineață alta. Până și apa ei e alta, o parte din ea s-a evaporat și e deasupra, în nori”.
Adrian Țion scrie despre noua carte a lui Icu Crăciun, „Când vor înflori mălinii” (Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018), un roman cu tentă monografică, în care evocată viața și activitatea unui mare patriot român, Emil Boșca-Mălin, jurnalist și politician ardelean, originar din Maieru, care a petrecut 12 ani în închisorile comuniste, după ce a trăit 6 ani în clandestinitate și a constituit un model de conduită și demnitate umană.
Adrian Lesenciuc, aduce un elogiu limbii latine, prin prezentarea unei excelente cărți de Nicola Gardini, apărută la Milano (2016/2018), „Viva il latino. Storie e belleza di una lingua inutile/ Trăiască latina. Istoria și frumusețea unei limbi inutile”, o limbă atât de lăudată în Italia, surpriza unui recent betseller pe piața italiană, și considerată limbă moartă pentru învățământul din România. Volumul încă nu a apărut în limba română!
Cronici literare mai semnează: Constantin Cubleșan la volumul de poeme „Cheia închisorilor mele” de Emialia Poenaru Moldovan (Ed. Colorama, Cluj-Napoca, 2018); Irina-Roxana Georgescu la volumul „Seinoske Yuassa, un filosof japonez în România” de Nicolae Scurtu (Ed. Ars Docent, București, 2018). La cronica dramatică Eugen Cojocaru se ocupă de piesa „Aleg să nu fac nimic” de Michele Santeramo (Tatrul Național din Cluj, regia Roberto Bacci). Studii filosofice semnează Andrei Marga („Criza educației și indicatorii ei”), Alexandru Boboc („Intelect, Rațiune, Spirit. De la raționalismul clasic la gândirea speculativă” – II) și Viorel Igna („Doctrina necrisă a lui Platon. Teoria principiilor prime și supreme” – II). Numărul este ilustrat cu reproduceri după lucrări de Nagy Endre.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]