Regele a murit, trăiască Regele. Mihai s-a întors acasă pentru todeauna

Obiceiul de-a striga la moartea unui suveran: Regele a murit, trăiască Regele, este o constantă a istoriei monarhiilor europene, modul în care dinastia respectivă mergea mai departe, memoria regelui decedat fiind o altă cărămidă la fundamentul regalității post Marelui Război, atunci când s-au prăbușit marile dinastii și imperii.

Moartea Regelui Mihai I , dincolo de evenimentul de fond, este finalul unei epoci, a unui epoci de peregrinări a unui Rege singur printr-o Europă ipocrită, obosită și nedusă la Biserică.

Mihai I de România se întoarce acasă, definitiv și irevocabil, indiferent de regimurile care vor mai conduce România. Regele se întoarce în pământul patriei care în urmă cu 70 de ani nu l-a mai vrut, trimițându-l într-un exil din care nu s-a mai întors, practic, niciodată.

Regele a murit, tăcut, o tăcere nobilă, nici un vaet al unei îndelungi suferințe, nimic, doar un Mihai I față în față cu istoria, cea care va trebui să îl recunoască drept ultimul rege al României Mari, al României profunde, o țară care stă dincolo de negurile istoriei, atât de rele și de reci.

”Pământ eşti şi în pământ te vei întoarce”!

 

Restul sunt cuvinte goale ce din coadă au să sune. O ușă mare se închide în fața noastră și, sper că, Dumnezeu va mai deschide o altă. Dacă nu, nu și atunci rămânen cu amintirea. Moartea ultimului suveran al României Mari îmi aduce aminte de ultimele cuvinte ale unui alt rege: Carol I Stuart, decapitat la  30 ianuarie 1649 – Just, Remember... un fel de să mă păstrați în amintirea voastră.

 

Să ne iertați Majestate!

 

 

 

Comentarii

15/12/17 09:44
Vizitator

In loc de comentariu, pot fi mult mai potrivite versurile cantecului AVE MARIA:

Nu toti avem norocul
să fim alesi de soartă
si destinul să ne dea in dar ceva.
Pe căi de umilintă
pasul tău cu greu te poartă
si face un calvar din viata ta.
Te ineci cu painea amară a sărăciei
si nu poti să intelegi ce ai gresit,
ce mană te alege
să fi sclav cand altu-i rege
si să n-ai nimic din tot ce ti-ai dorit.

REFREN:
Chiar de simti că pierzi si ce-a din urmă sansă
si povara clipei pare mult prea grea,
poarta-ti crucea cu credintă pan' la capăt
si credinta-n rostul tău te va salva!
Iar cand viata mult prea mult să-nduri iti cere
si sperantele ucise-n tine pier,
aminteste-ti de suprema mangaiere
si intoarceti ar privirea către Cer!
Ave Maria!
Ava Maria!

De ce oamenii isi duc viata
fiecare pentru sine
si iubirea de aproape au uitat?
Uimit de-atata ură,
mă inchid adanc in mine
si mă intreb,
Tu, Doamne unde oare ai plecat?
Oare n-are nimeni doar atata suflet
cat să nu te lase in pragul lui căzut
si venind spre tine,
cu o vorbă să-ti aline
toate rănile de suflet din trecut?!

REFREN:

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]