Rebreanu, în actualitate

Fidel cercetării operei lui Liviu Rebreanu, Iacob Naroş publică a treia carte dedicată marelui scriitor de pe meleagurile someşene. După „Nume proprii în operele lui Liviu Rebreanu” şi „Romanele lui Rebreanu”, cu care Naroş a obţinut o serie de premii importante, la Edituta Tipo Moldova, în seria Opera Omnia – publicistică şi eseu contemporan, apare volumul „Rebreanu în mileniul III”, incluzând eseuri care au luat naştere în urma studierii a peste 7500 de pagini despre opera lui Liviu Rebreanu.
Cartea surprinde prin modul în care Iacob Naroş ştie să clarifice lucrurile acolo unde ceaţa pare că se pune pe anumite segmente ale atelierului de creaţie al lui Liviu Rebreanu, dovedindu-ne încă o dată că este un bun cunoscător al operei celui care a numit Maierul, satul în care Iacob Naroş a ales să fie profesor, drept „Cuib al visurilor” .
Volumele despre prozatorul năsăudean, semnate de Ilderim Rebreanu, Ioan Bogdan Lefter, Niculae Gheran, Teodor Tanco, Ioan Simuţ, Andrei Moldovan sunt prezentate cu argumente clare, astfel încât doar citind cartea lui Naroş, necunoscând dinainte gândurile celorlalţi autori, putem să ne dăm seama de ceea ce scot în evidenţă aceştia şi să luăm contact astfel cu păreri diferite pe care autorul le aşază, creionând un mozaic despre opera rebreniană.
Despre Rebreanu, Ion Bogdan Lefter spune că este ctitor al romanului românesc, ca părinte al formulei tradiţionale obiective balzaciene, în timp ce Hortensia Papadat Bengescu este alternativa modernă subiectivă. Nu lipseşte din dezbatere atât de comentata corespondenţă care se află în depozitele Bibliotecii Academiei Române, unde s-au păstrat aproximativ 300 scrisori necenzurate, din care 170 semnate de Rebreanu, plus 147 de epistole inedite de la Fanny către Liviu. Unele scrisori lipsesc cu totul, altele sunt cenzurate. Mare parte dintre acestea au văzut tiparul în ultimii ani prin volumele de corespondenţă coordonate de Niculae Gheran cu ajutorul bistriţeanului Andrei Moldovan. Toate aceste volume sunt prezentate de Iacob Naroş, care sistematizează corespondenţa în funcţie de ani, de persoane, de modul în care apar în faţa cititorilor ca inedite sau ca republicare. Prin corespondenţa publicată au fost demolate multe dintre acuzaţiile ce planau asupra lui Rebreanu din partea retractorilor săi, lămurindu-se astfel lucrurile în privinţa celui care a încercat să facă doar bine conaţionalilor, deşi a fost acaparat de mult prea multe cereri. Prin cartea lui Iacob Naroş redescoperim faţete diferite ale personalităţii lui Rebreanu, poziţia faţă de clasa politică, de ministere, dar din colo de toate, respectul pentru semeni, pentru literatură, pentru actul cultural.
Prin tot ceea ce face, Iacob Naroş pune încă o piatră de temelie la fundamentarea, în rândul generaţiilor actuale, a operei lui Liviu Rebreanu.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5