Proiect de trecere a Registrului Comerţului în subordinea Camerei de Comerţ şi Industrie

Cinci parlamentari propun trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) din subordinea Ministerului Justiţiei în subordinea Camerei de Comerţ a României.

Principalul motiv pentru acestă modificare a proprietarului registrului este aceea că ONRC este o instituţie rigidă şi că în plan local camerele de comerţ nu pot atrage finanţări europene.

În 2009 un proiect de lege similar a fost declarat neconstituţional. Curtea Constituţională a decis că un astfel de serviciu nu poate fi trecut în domeniul privat şi că în 33 de stare din Europa Registrul Comerţului este sub autoritatea statului.

Pe 21 februarie cinci deputaţi (Alina Gorghiu, Aurel Vainer, Marko Attila, Mircea Grosaru şi Florin Iordache) şi un senator (Klárik László Attila) au depus la Senat o propunere legislativă prin care cer trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei în subordinea Camerei de Comerţ şi Industrie a României. În expunerea de motive a proiectului parlamentarii au menţionat că Registrul Comerţului funcţionează acum deficitar şi este rigid.

,,Sistemul registrului comerţului aflat în subordinea Ministerului Justiţiei se dovedşte a fi unul rigid, lipsit de capacitatea de adaptare rapidă a sistemului informatic care să permită procesarea datelor", se menţionează în expunerea de motive.
Deputaţii mai spun că unul din motivele pentru care registrul trebuie să treacă de la MJ la CCRI pentru că altel camerele de comerţ nu pot accesa finanţări pe fonduri europene.

,,Lipsirea camerelor de comerţ de registrul comerţului face ca toate aceste instituţii să nu poată accesa, spre exemplu, fonduri europene, în beneficiul comercianţilor şi astfel nu poate să atingă scopurile pentru care legiuitorul le-a infiinţat prin Legea nr. 335/2007. De altfel este de notorietate că în mentalul colectiv, cât şi în reflexul instituţiilor statului, registrul comerţului, ca instrument in slujba mediului de afaceri, este în strânsă legatură cu camerele de comerţ şi nu cu Ministerul Justiţiei", se mai menţionează în expunerea de motive.

Senatorul UDMR Klárik László Attila a declarat pentru gândul că unul din motivele pentru care a propus trecerea Registrului Comerţului la CCRI este faptul că investitorii străini au probleme în colaborarea cu instituţia statului. "Peste tot în lume registrul comerţului se ţine la camerele de comerţ. Dacă un investitor străin caută un partener, se duce la camera de comerţ şi întreabă acolo", a explicat senatorul UDMR.

Reprezentantul UDMR spune că este mai corect ca Registrul Comerţului să fie gestionat de organe competente, "aşa cum sunt camerele de comeţ". Senatorul mai susţine că în opinia sa şi taxele rezultate din activitatea registrului să rămână la bugetul local. "Până acum nu am detectat desfuncţionalităţi, dar funcţionarii de acolo nu au nici un interes să ofere mai mult colectivităţii locale", a declarat senatorul Klárik László Attila.

Pe de altă parte, chiar senatorul UMDR a recunoscut că activitatea Registrului Comerţului nu poate fi trecută în întregime la camerele de comerţ. Unul din aspecte faptul că la înregistrarea unei companii documentele sunt legalizate de un judecător. "Desigur că acestă activitate nu poate fi luată de la Ministerul Justiţiei", a declarat Klárik László Attila.

O decizie a Curţii Constituţionale din 2009 arată că trecerea Registrului Comerţului la CCRI este neconstituţiunală. Curtea Constituţională spune în motivarea hotărârii că Registrul Comerţului desfăşoară un serviciu public care nu poate fi trecut în sistemul privat. "Legea supusă controlului de constituţionalitate prevede transformarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din instituţie publică cu personalitate juridică într-o structură pe lângă o asociaţie neguvernamentală - Camerade Comerţ şi Industrie a României - ceea ce echivalează cu abrogarea implicită a dispoziţiilor care reglementează actualul statut al acestuia. Or, această modificare fundamentală nu poate opera decât în condiţiile respectării principiilor constituţionale şi normelor europene incidente, precum şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, care a condamnat pentru lipsa de transparenţă o serie de proceduri de atribuire a unor servicii sau lucrări publice de către unele state membre (Hotărârea CJCE Comisia c. Franţei din 14 octombrie 2004 şi Hotărârea CJCE Comisia c. Germaniei din 18 noiembrie 2004)", se precizeză în motivarea CCR.

Potrivit CCR, în 33 de state din Europa Registrul Comerţului se află în subordinea unui minister de cele mai multe ori în subordinea ministerului Justiţiei.

,,De altfel, având în vedere că registrul comerţului îndeplineşte un serviciu public de importanţă deosebită în funcţionarea pieţei interne la nivelul Uniunii Europene, majoritatea statelor membre a stabilit organizarea registrului comerţului sub control public, în diferite forme. Astfel, în 33 de state registrul comerţului este organizat în subordinea unui minister şi numai în două state registrul comerţului este ţinut de camerele de comerţ, însă acestea fie au statut de instituţie publică în cadrul administraţiei publice locale, fie se află sub controlul unui minister”, se meţionează în hotărârea CCR.