Prof. dr. Maria Pop: Toxicitatea borului

      Expunerea omuluila bor, în mod obişnuit ca borat sau acid boric, poate avea loc prin ingestia de alimente  şi apă, sau prin folosirea de pesticide care conţin compuşi aiborului, inhalarea de pudre sau prafuricare conţin bor, sau prin folosirea  de bor din produse cosmetice sau preparate medicale. Probabil, expunerea cea mai mare la bor a populaţiei, în general, are loc prin  ingestia de alimente  şi, într-o  măsură mai mică, din apă. Aporturile zilnice medii de bor ale bărbaţilor şi femeilor adulte au fost prezentate ca fiind 1,17 şi 0,96 mg bor/ zi. Consumul de fructe si legume contribuie, în mare măsură, la aportul de bor în dieta umană.

      Nivelurile de bor raportate  în apa de băut se situează, în general, la 1- 3 mg bor/ litru.

Concentraţiile de borîn probele de aer din mediul ambiant sunt în domeniul5*10-7- 8*10-5 mg bor/m3, cu o concentraţie  medie de 2*10-5 mg bor/m3.

      Lucrătorii din alte industrii,incluzând aiciproducţia de fibre de sticlă şi alte produse de sticlă, produse de curăţare şispălare, fertilizanţi, pesticide şiproduse cosmetice, pot fi expusi, de asemenea, la compusiai borului. Concentraţii medii de praf, care se situează în domeniul de la 3,3 la 18 mg particule /m3 au fost măsurate în probe de aer de la punctele în care a fost ambalat şi îmbarcat borax.

      Aceste probe de praf au fost compuse,în principal,din variate tipuri de boraţi şi s-au situat de la 11,8 la 15,2% bor în greutate. Folosind valoarea de mijloc a acestui domeniu de procente al borului din prafuri (13,5 %), concentraţiile de bor în aer în aceste locuri de muncă sunt estimate a fi între 0,45 şi 2,43 mg bor /m3.

      Într-un alt studiu al concentraţiilor de praf în probele de aer dintr-o fabrică de producere a boraxului, concentraţiile  medii totale de praf s-au situat în domeniul de la 0,29 la 18,95 mg particule /m3 (aproximativ  0,02 la 1,50 mg bor /m3,folosind punctul de mijloc (7,9%) al domeniului conţinutuluimediu de bor din aceste prafuri).

      Primele efecte asupra sănătăţii asociate cu expunerea oamenilor la bor, prin inhalare, sunt iritaţii respiratorii (acute) şi oculare. Expunerile minerilor şi ale lucrătorilor procesatori,acute ca durată, la 0,44 - 3,1mg bor 1 m3 (5,7- 14,6 mg particule /m3),s ub formă  de prafuri de borat de sodiu, au fost asociate cu iritarea  medie a ochilor,gâtului şi nasului, ca şicu tusea şi asfixie. Modificări pulmonare, care nu sunt legate de expunerea

la bor, au fost observate la lucrătorii nefumători; o scădere cu 1secundă a volumului expirator forţat  (FEV1) a fost observată la lucrătorii care au fumat şi au fost expuşi la concentraţii mai mari de bor. Pe de altă parte, o reexaminare a lucrătorilor 7 ani mai târziu nu a evidenţiat deteriorări ale funcţionării plămânilor  legate de bor. Simptome similare  şi semne ale iritării tractului respirator  superior  au fost observate la voluntarii expuşi pentru perioade scurte (sub o oră) la 1,5 mg bor /m3, sub formă de prafuri de borat de sodiu. Studii pe animale ale expunerii,prin inhalare, la  bor sunt restricţionate la o serie de studii care nu au găsit schimbări histologice într-o examinare comprehensivă a ţesuturilor (incluzând tractul respirator),de la şoarecii expuşi la aerosoli de oxid de bor (6 ore/zi,5 zile/săptămână) la concentraţii de 73 mg bor 1m3 pentru 10 săptămâni, 27 mg bor /m3  pentru 12 săptămâni, sau 12 mg bor /m3 pentru 24 săptămâni. Au existat unele semne ale iritării locale a nărilor externe ale şoarecilor expuşila 73 mg bor /m3 pentru 10 săptămâni. O examinare limitată a căinilor  expuşi la 9 mg bor /m3  nu a condus la evidenţierea  de modificări hematologice sau la dovezi ale deteriorării ficatului,evaluate prin folosirea testului de retenţie cu sulfobromoftaleină.

      Prin contrast, hidrurile borului (diborani) sunt un potenţial toxic al tractului respirator. Expunerea şoarecilor la gazul diboran la o concentraţie de 5 ppm diboran (1,7 mg bor /m3),2 săptămâni, a condus la o deteriorare severă a plămânilor, incluzând aici congestie pulmonară, sângerare şi edem. Schimbări lente au fost observate la 0,7 ppm diboran (0,2 mg bor /m3). Pe de altă parte, gazul diboran  are un timp de înjumătăţire scurt şi nu se consideră că ar fi un toxic semnificativ al mediului, cu excepţia spaţiilor  de lucru în care poate fi posibil să fie folosit sau produs şi eliberat accidental.

      Raportările au arătat că barul poate fi letal, la oameni, la scurt timp după expunerea orală la doze ridicate, deşi variabilitatea răspunsurilor umane la expunerea  acută este foarte  mare. Doza minimă  letală a borului ingerat (ca acid boric) a fost raportată  ca fiind 2-3 g la copii mici, 5-6 g la copii şi 15-20 g la adulţi. Pe de altă parte, o trecere în revistă a 784 de cazuri de otrăvire cu acid boric (10-88 g) nu semnalează cazuri fatale, cu 88% dintre cazuri fiind asimptomatice. Au fost identificate efecte asupra ficatului, rinichilor, sistemului nervos central şi asupra tractului gastro-intestinal şi leziuni ale pielii în cazurile letale, ca urmare  a ingestiei de bor, dar moartea  a fost atribuită incapacităţii respiratorii. Evaluăriale populaţiilor din Turcia şi China, cu niveluri ridicate ale sărurilor de bor în apa de băut (9-25 mg bor /litru),au condus la concluzia că nu pot fi făcute aso­ cieri între durata expunerii şi gravitatea afecţiunilor. Importanţa borului a fost stabilită pentru cele mai multe plante şi unele animale, dar nu la oameni. Folosirea borului ca supliment dietetic  nu a fost aprobată de Food and Nutrition Board /Institute of Medicine şi nu a avut ca rezultat o creştere a testosteronuluidin plasmă sau creşteri semnificative ale masei corporale.

      Studiile pe animale, la expunere orală,au identificat, în mod clar, că sistemul reproducător  şi fetus-ul în dezvoltare sunt cele mai sensibile ţinte ale toxicităţii borului. Efecte negative asupra dezvoltării au fost identificate pentru cazurile de expunere cu durată acută şi intermediară. Scăderea număruluide fetuşivii, scăderi ale masei corporale şi creşteri ale producerii malformaţiilor externe, viscerale şi cardiovasculare au fost observate la fetuşii de iepuri cărora li s-au administrat 44 mg bor/kg/ziîn zilele de gestaţie 6-19; nu au fost observate efecte asupra dezvoltării la 22 mg bor/kg/zi. După expunerea cu durată intermediară, au fost observate scăderi ale masei corporale şicreşteri ale producerii malformaţiilor scheletului la fetuşii de şoareci expuşi la 13 mg bor/ kg/zi în zilele de gestaţie 0-20; a fost identificat nivelul la care nu se observă efecte negative (NOAEL) de 10 mg bor/kg/zi. Efecte asupra reproduceriiau fost observate la doze mai mari. Modificări histologice în teste şi efecte asupra spermei au fost observate la şoarecii cărora li s-au administrat 88 mg bor/kg/zi timp de 2 săptămâni; NOAEL a fost de 44-53 mg bor/kg/zi. Expunerea pe o durată intermediară a avut ca rezultat modificări histologice şi efecte asociate spermatogenezei la şoarecii expuşi la doze de peste 26 mg bor/kg/zi. Nu au fost observaţi spermatozoiziviabili la şobolanii masculi expuşila 101mg bor/kg/zi timp de 14 săptămâni. Ovulaţie primejduită şi incapacitatea de concepţie au fost observate la şobolanii femeie (împerecheate cu masculi neexpuşi) expuse la 116 mg bor/kg/zi, timp de 14 săptămâni înainte de împerechere. A fost identificat NOAEL de 30 mg bor/kg/zi asupra reproducerii la adulţi într-un studiu pe şobolani la a 3-a generaţie. De asemenea, a fost observată atrofierea testiculelor la şobolanii expuşila 81mg bor/kg/zi şi a şoarecilor expuşi la 201mg bor/kg/zi timp de 2 ani; nu au fost observate modificări ale testiculelor la 24, respectiv 79 mg bor/kg/zi.

În plus faţă de efectele asupra dezvoltării şi reproducerii, au fost observate câteva efecte asupra animalelor expuse pe cale orală. Efecte considerabile, observate după expunerea cu durată lungă şi intermediară, includ modificări hematologice (scăderi ale nivelului hemoglobinei şi hematopoezei) şi descuamări; aceste efecte au fost observate la doze de peste 60 mg bor/kg/zi. Inflamare cronică şi necroză coagulativă au fost observate, de asemenea, în cazul ficatului şoarecilor expuşi la 79 mg bor/kg/zi, timp de 2 ani. Efectele primare asupra sănătăţii, asociate  cu expunerea dermică, sunt iritarea ochilor şi modificări reversibile ale pielii. Cazurile raportate, de expuneri profesionale  ale oamenilor, au sugerat că expunerea dermică acută la bor, ca borax, poate conduce la alopecie a scalpului. Pe de altă parte, cum acest efect a fost raportat numai în trei cazuri, fără estimarea dozei şi implicând, în acelaşi timp, expunerea şi la alţi solvenţi organici, această asociere nu este sigură. La animale, instilarea oculară a 50 mg oxid de bar (7,8 mg bar) praf a avut ca rezultat conjunctivită, în timp ce instilarea de solutie de perborat  de sodiu monohidrat, conţinând 6,3 mg bor, in ochii iepurilor, a provocat iritare medie a epiteliului. Nu există studii epidemiologice care să identifice asocieri între expunerea la bor şi dezvoltarea cancerului. Pe de altă parte, unii cercetători au sugerat faptul că, expunerea la bar, prin apă de băut, poate fi asociată cu incidente mai scăzute ale unor tipuri de cancere la oameni. Expunerea pe cale orală, cu durată intermediară,la acid boric, a şoarecilor, cărora le-au fost implantate celule tumorale ale prostatei, a  avut ca rezultat o reducere semnificativă a dezvoltării tumorei şi o reducere a nivelurilor antigenuluiserie  al tumorii. Studiile orale cu durată cronică la şobolani, şoareci şi câini, implicând expunere dietetică la acid boric sau borax nu au avut ca rezultat creşteri semnificative ale leziunilor neoplazice. Evaluările genotoxice in vitro au avut, cu predominanţă, rezultate negative. Agenţia Internaţională pentru Cercetări ale Cancerului (IARC), Programul Naţional de Toxicologie (NTP) şi EPA nu au clasificat barul în ceea ce priveşte carcinogenitatea  la oameni.

      Sintetizând rezultatele  mai multor cercetări se poate aprecia că un aport  corespunzător  de bor prin  hran poate fi 13 mg/zi atât la om cât şi la animale.

Dacă aveţi întrebări sau sugestii, vă rugăm să vă adresaţi la nr. tel: 0729.884.423 sau scrieţi-ne pe adresa de e-mail: [email protected]
    Pentru mai multe informaţii cu privire la produsele noastre şi pentru oferte, vă rugăm să accesaţi site-ul: www.hypericum-plant.ro
Bistriţa, incinta Kaufland 2, Calea Moldovei, nr. 40, Tel. 0263383121
 

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]