Primarul Ioan Szabo i-a invitat pe şănţeni la "Bere"

sursa facebook

Primăria şi Consiliul Local Şanţ, în colaborare cu Radio Someş au reînviat obiceiul "Berea", Sala Căminului Cultural fiind arhiplină de săteni şi lătureni în frumoase costume populare. Primarul Ioan Szabo a vorbit despre importanţa păstrării tradiţiilor, administraţia locală organizând periodic asemenea manifestări cu Ansamblul "Izvorul Someşului"(pe trei generaţii) coordonat de Claudiu Pomană şi Marius Andron, alături de soliştii vocali Lucreţia Pomohaci, Maria Brumă, Melinda Brumă, Dănilă Filipoi, Victoriţa Moisil şi Viorica Hojda, dar şi cu Teatru Nescris "Constantin Iugan",coordonat de ani de zile de Sabina şi Ironim Constantin.
Artiştii Ioan Dordoi, Petre Petruse, Mina Buga, Marcel Avram, Lenuţa Filipoi, Cristina Bugnar, Adina Băeşiu, Paul Ban, Alina Ceuca, Maria Pavelean, Alexandru Pătrăşcan, Olimpia Guzu, Raul Mihai Turda, alături de invitatul special, realizatorul şi actorul Alexandru Pop, cunoscut drept Vărul Săndel, au adus cântece de voie bună pentru un adevărat joc al "Berii".
:.................................................................
Pe Valea Someşului cuvântul “bere” desemna un obicei anual. Berea era numele jocului care avea loc de Crăciun. După ieşirea din Postul Crăciunului, primul joc care avea loc de sărbători era berea. Dar, organizarea începea din postul Crăciunului, cu cel puţin două săptămâni înainte, prin şezători sau duminica, când feciorii se strâng la unul din ei pentru a pune la cale această manifestare. Berarii erau în număr de patru.
Cei patru tineri îşi alegeau casa unde făceau berea, de obicei mai în centru . Berarii promiteau o zi de clacă celui la care făceau jocul, şi adeseori mai dădeau şi bani din cei adunaţi. Taxa era doar pentru feciori, spre deosebire de satele vecine, unde taxa era şi pentru fete. Apoi, trebuia să vorbească din timp cu muzicanţii, pentru a nu fi băgaţi pe alte sate. Ceteraşii erau angajaţi pe toate sărbătorile de iarnă, până în pâna duminica după Bobotează.
Abia se aştepta berea. Acum fetele îşi scoteau în sat cele mai frumoase costume populare, cusute în postul Crăciunului. Organizatorii mergeau mai repede la casa închiriată pentru a amenaja spaţiul pentru joc. Jocul începea după ieşirea de la biserică. Interesant este faptul că în timpul vecerniei jocul se sista, tot tineretul mergând la biserică şi revenind după aceea. Iată un sat cu oameni care ştiu să cinstească cele sfinte. Feciorii duceau la joc horincă. Era o serie de joc, la care participa tot satul. Apoi, după Vecernie, rămâneau doar cei care aveau feciori şi fete. Seara se puneau mesele. Pe mese se puneau colaci, sarmale şi tocana preparată de fete acolo, la bere, pe soba gazdei.Pe când la Căianul Mic se băgau mesele, după ora 12 noaptea se scoteau, fiind joc şi voie bună. Spre dimineaţă toată lumea era într-o veselie fără seamăn. Orchestra compusă dintr-un ceteraş la vioara I, un secund şi un contrabas sau primaşul, contralăul şi cordunaşul cântau toată noaptea de răsuna tot satul.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5