Preot Alin Cîndea: Invidia, o suferință care i-a distrus pe mulți

„Invidia roade pe invidios precum rugina roade fierul.” (Antistene)

Invidia ca și ura e un sentiment care îl face pe om să se consume, să ardă ca un foc mocnit, gata oricând să izbucnească. Este o boală care-i perturbă omului viața, lăsându-l fără zâmbet, bucurie, amărându-i complet dulceața inimii. Socrate spunea că invidia este „ulcerul sufletului.”

Cel invidios devine treptat o fiiță rece și închisă, plină de mânie, care ar dori să infecteze și pe alții cu ceea ce îl roade pe dinăuntru; un purtător de suferință permanentă, de cele mai multe ori neînțelegând ceea ce i se întâmplă.

Imaginați-vă că de fiecare dată când cineva este invidios pe succesele sau situația bună a unei alte persoane, un foc arzător se aprinde în inima lui. Și dacă nu-i atent sufletul și întreaga lui ființă sunt mistuite încet dar sigur. Răbdarea și forța se epuizează, iar ura (fără să-și dea seama) îi umple complet sufletul.

Vă propun un exercițiu. Să presupunem că mă invidiați, dar eu nu știu. Habar nu am. Cine suferă? Cine poartă un sentiment distrugător în propriul suflet? Evident, cel care invidează. Să mergem mai departe și să presupunem că la un moment dat mi-ați spune sau m-ați face să înțeleg că nutriți un astfel de sentiment față de propria-mi persoană, dar pe mine nu mă înteresează; pentru că refuz să-mi turnați din cupa dumneavoastră cu venin în propria-mi viață. Cine suferă? Cine se chinuie în continuare? Cel care poartă invidia în suflet. Iată de ce Sfânta Scriptură ne invită să nu avem astfel de sentimente unii față de alții. Și în primul rând nu pentru a ne testa dacă putem împlini ceea ce este scris, ci pentru a ne elibera pe noi înșine de acele sentimente ce ne distrug în interior.

Și cum să scăpăm de invidie? Prin dragoste și rugăciune. Deși pare ușor și sună chiar mai simplu atunci când vine din gura unei alte persoane care încearcă să ne consilieze, nu este ușor să iubim și să ne rugăm pentru oricine. Primul pas este să dorești acest lucru, să vrei să-ți vindeci rănile inimii, să vrei să renunți la tot ceea ce te-a rănit și te face să suferi.

Ceea ce mulți oameni nu înțeleg este că nu se întâmplă peste noapte să te vindeci. Dar poate vă va motiva, dacă vă imaginați că fără a face aceasta veți rămâne robii celor pe care-i invidiați. Veți sta cu ei la masă, vă veți plimba cu ei, veți merge la serviciu, veți dormi cu ei. Bineînțeles ei nu vor fi prezenți fizic, ci doar în mintea dumneavoastră. Dar e suficient pentru a fi legați de ei și ei de dumneavoastră. Dacă vă veți ruga pentru ei, treptat o să ajungeți să-i iubiți cu iubirea aceea care vine ca dar în urma rugăciunii și vă veți elibera. Și raze de soare vor străluci iar în sufletul și viața dumneavoastră.

În încheiere, câteva cuvinte pentru o scurtă refecție: Două au fost motivele pentru care Isus a fost condamnat, iar unul dintre acestea a fost invidia. Pentru că cei de atunci nu puteau face ceea ce făcea Isus, au decis să-l elimine. Invidia este unul dintre cele mai mari rele ale omenirii, deoarece poate conduce la moarte. Să ne rugăm ca Dumnezeu să ne elibereze de acest mare rău și să ne ajute să trăim în pace cu ceea ce suntem și cu ceea ce avem!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]