Pr.drd.Emanuel Vidican: Vedem zilnic victime ale drogurilor, care le dau senzaţia că sunt în al 9-lea cer, că sunt fericiţi, uitând ca adevărata fericire ne-o dă Hristos contemporan cu fiecare generaţie

Predica duminica a 20- a dupa Rusalii

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh

Tinere ţie îţi zic scoală-te!

Duminica de astăzi este numită în calendar duminica a 20-a după Rusalii, când Biserica a rânduit să se citească evenimentele derulate din activitatea Mântuitorului.
Iisus se apropia de o cetate Nain.Nu ar fi intrat în istorie şi în Sf.Scriptură numele acestei cetăţi, dacă la poarta ei nu s-ar fi întâlnit viaţa cu moartea.
De ce? Pentru că la ieşirea din cetate o mulţime de oameni, cu lacrimi în ochii şi o mamă văduvă şi bătrână îşi plângea unicul fiu pe care îl conducea în cimitirul cetăţii.
Şi spune Ev.Luca, medicul, apostolul, că Mântuitorul și-a întâlnit privirea cu biata femeie care plângea.Şi i-a fost milă de ea. A oprit ca la o comandă cortegiul, s-a apropiat de sicriu, sub privirile curioşilor şi a celor care îl conduceau pe acest tânăr în floarea vârstei la cimitir. Şi spune Evanghelia fiinduii milă de biata mamă a pus mâna pe sicriu si Mântuitorul cu glas tare privind în sus şi apoi către tânăr i-a spus: „Tinere ţie îţi zic, scolă-te”.
Ev. Luca relateză că i-a cuprins uimire şi frică deopotrivă pe cei prezenţi. Frică pentru că există sentimentul, pe care îl încercăm şi ne încearcă şi pe noi,chiar dacă sunt cei mai apropiaţi, în perioada în care stau tăcuţi, parcă la „Masa Tăcerii” lui Brâncuşi, parcă după ce am trecut pe sub poarta „Sărutului” parcă îi privim ca fiind din altă lume.
Ia cuprins uimire pentru că sub ochii lor a înviat cu adevărat cineva, care în mod real era mort, fizic, biologic, şi l-a redat mamei sale, s-au împrăştiat toţi la casele lor. Şi încheie Evanghelistul cu această Evanghelie, care s-a citit scurtă, simplă în cuvinte dar cu un mesaj ce începe de aici de pe pământ şi continuă în veşnicie.
Prima dimensiune este moartea şi viaţa. Spunea un mare teolog, că dacă vrei să înţelegi moartea: „ trebuie să înţelegi mai întâi viaţa”, să ştii să o trăieşti, să ştii apoi că mai departe cuvintele din cap. 3 din Cartea Facerii: „Pământ eşti şi în pământ te vei întoarce”, planează ca o cruce, ca o sentinţă pe fruntea fiecărui nou-născut, vei muri.
Şi ca să înţelegem moartea care ne înspăimântă, trebuie să înţelegem că viaţa este antecamera veşniciei. Că de la Iisus Hristos, noi ştim ce se întâmplă cu fiecare dintre noi, sau cu cei dragi nouă care pleacă de aici.
Ştim ca Mântuitorul a dat, chiar acum, la poarta cetăţii Nain, un răspuns, ce se întâmplă cu morţii noştri. Iată ce se întâmplă: „ Tinere Ţie Îţi zic scoală-te, fiicei lui Iair prinzând-o de mână a dat-o părinţilor, pe Lazăr din Betania, mort de 4 zile l-a înviat, şi apoi propria moarte pe Golgota ca răspuns universal şi plenar.
Dacă Hristos cum spunea marele Ap.Pavel, Tesalonicenilor, a murit şi a înviat şi morţii voştri vor învia.
Ştim că trăim, venim pentru Dumnezeu şi semeni, şi îl slujim pe Dumnezeu în măsura, în care ne slujim semenii, fiecare acolo unde este pus să o facă, şi ca apoi sentinţa este irevocabilă.
Moartea ne desparte definitiv fizic, pe unii de alţii, de aceea i-a cuprins uimire şi frică pe cei prezenţi, pentru ca ne cuprinde şi pe noi, iată după 2000 de ani, deşi ştim ce se întâmplă cu noi, parcă privind pe cei tăcuţi şi reci din sicriul pe care aşteaptă să-l dăm pământului împrumutul, avem o oarecare reţinere, parcă ei nu mai sunt din lumea noastră.
Parcă ei văd altfel lucrurile şi parcă ne aud cu alte urechi. I-am îmbrăţişat în viaţă şi i-am sărutat, şi atunci reci fiind ne cupinde o frică şi o uimire pentru că ei fac cu adevărat parte dintr-o altă lume din altă viaţă.
Dar avem credinţa, că toţi vom gusta din potirul morţii, cum spunea poetul:
„ Că aşa e scris în cartea vieţii,
De la întâiul leagăn la morminte
Să treacă lutul prin durerea morţii,
Iar sufletul să meargă înainte.
Spunea GOETE în lucrarea FAUST, că moartea este un musafir nepoftit, şi că întotdeauna vine mult prea devreme. Iar NITZE filosoful, care a pângărit tot creştinismul prin filosofia lui a exclamat la un moment dat: „ Dacă nu exista moartea, noi nu am avea despre ce să filosofăm”.
Şi Sf.Ap.Pavel, vine să ne spună, citând şi prelund din V.T, şi auzim la înmormântare :” Că omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului, abur care se risipeşte şi nu se mai cunoaşte locul lui.
Dacă am înţelege mai bine moartea, am înţelege mai bine viaţa, pe care să nu o irosim, să ne pregătim tocmai pentru inevitabilul. Inevitabila clipă, despre care tot citim în Sf.Scriptură.
ELEIZAR, al V.T ştiindu-şi misiunea indeplinită aici pe pământ spune: „Lăsaţi-mă nu mă opriţi, să merg la Domnul şi Stăpânul vieţii mele”.
Şi în încheiere n-aş vrea să închei fără acel avertisment care poate să fie actual, chiar dacă aceste cuvinte au fost în urmă cu 2000 de ani.
„Un strigăt către o altă generaţie, a tinerilor,: „Tinere Ţie Îţi zic, scoală-te!. Câţi tineri, copii de părinţi nu s-au rătăcit, şi au rătăcit pe cărări întortochiate ale acestei lumi.
Au gustat din plăcerile Occidentului, mirajul tehnicii şi a bunăstării, si au uitat să se ţină, cum spunea KLEPFĂR, astronomul, „ de colţul hainei lui Dumnezeu” şi au rătăcit lăsând în urmă părinţi înlăcrimaţi, precum Fiul risipitor, şi o ţară care le duce dorul, după tineri sănătoşi, care să prindă din mers responsabilităţile civice, religioase şi împortanţa unui neam.
Vedem zilnic, victime ale drogurilor ale etnobotanicelor, care le dau senzaţia să se simtă în al 9-lea cer, să se simtă fericiţi, uitând ca adevărata fericire ne-o dă Hristos contemporan cu fiecare generaţie.
Bucuraţi-vă spune Mântuitorul, Bucuraţi-vă şi vă veseliţi!, umpleţi-vă sufletele, nu distrugeţi vieţi şi tinereţi.
Dacă nu sunt conştienţi încă, să privească ochii părinţilor, spre ochii mamelor, spre mâinile lor, care i-au legănat, crezând că îi fac sfinţii lui Dumnezeu.
Pentru că o ţară cum spunea IORGA, fără tineri sănătoşi şi intelectual şi mental, este sortită pieirii.
Merită toată cinstea tinerii care ştiu să aleagă frumosul şi binele lor, si acestui neam românesc.
AMIN

Pr.drd.Emanuel Vidican

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5